Betleemul românesc – adevăr sau mit?

pestera sf andrei

Pe harta creștinismului românesc, peștera Sf. Andrei ocupă un loc de cinste. I se spune, nici mai mult, nici mai puțin decât ”Betleemul neamului românesc”. Expresia este preluată dintr-un comunicat al Arhiepiescopiei Tomisului. Există însă voci care spun că vorbim mai mult de un mit decât de realitate. Cert este că, mit sau realitate, circa 7.000 de persoane au participat la sjuba de pe 30 noiembrie, susținută de Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, care a avut alături ierarhi din cinci țări. Zeci de jandarmi, polițiști și pompieri au asigurat buna desfășurare a evenimentului, care s-a terminat fără incidente, spre deosebire de alți ani, când a fost nevoie de intervenția forțelor de ordine pentru a păstra calmul la coadă.

Adevăr…

Arhiepiscopia Tomisului amintește că pe 30 noiembrie este cinstit Sf. Andrei, ocrotitorul României și primul Apostol al Mântuitorului, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi. Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Petru și Andrei au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”. Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în ţinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi Sciţiei Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis şi Histria. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”. Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”.

… sau mit

Părerile sunt însă, cu spuneam, împărțite. Teodor Baconschi, absolvent al Institutului Teologic Universitar din București, fost ministru de Externe, a publicat pe Facebook argumente care pun în altă lumină afirmațiile Arhiepiscopiei Tomisului. ”În primul rând, Eusebiu de Cezareea spune că Andrei ar fi fost și prin Scythia, dar nu știm dacă era Maior sau Minor. În al doilea rând, chiar să fi ajuns cu corabia pe la coloniile grecești de pe litoral, nu români a întâlnit acolo. Creștinismul a fost adoptat de popoarele lumii în două feluri: prin convertirea Regelui (Armenia, Ungaria, Rusia etc.) sau prin difuziune lentă. La noi a ajuns prin soldații romani, deodată cu religia masculină mithraică, și a iradiat peste limesul dunărean prin horepiscopii bizantini din secolele IV-IX.”

Am scris mai mult despre acest subiect pentru România liberă, acum fix un an de zile. Articolul integral îl puteți citi AICI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *