O tranzacție suspectă cu un teren de aproape șase hectare din Portul Constanța Sud Agigea a ajuns în atenția procurorilor, după 15 ani.
Terenul s-a vândut cu 6.000 de euro, la licitație. Peste cinci ani, prețul crescuse mai ceva ca Făt Frumos. 15% din teren se vindea de 80.000 de ori mai scump.
Primarul din Agigea, Cristian Cârjaliu, a formulat o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Povestea este destul de lungă și complexă, dar, vă asigur, extrem de interesantă. Merită să o citiți.
Începe în 1994, când între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (fosta Administrația Portului Constanța) și Primăria Comunei Agigea se semnează un proces verbal prin care s-a dispus grănițuirea dintre proprietățile statului român și cele ale comunei Agigea. În procesul verbal se consemnează chiar că limitele teritoriale au fost delimitata la fața locului prin țăruși metalici.
În anul 2000, acest proces verbal de vecinătate a fost modificat prin Actul Adițional nr. 1/15.12.2000, act semnat de CNPAMC și Primăria Agigea. În el scrie că părțile procedează la „reconsiderarea liniei de hotar”. Din partea comunei Agigea au semnat Ion Ioniță, primarul comunei, și Ovidiu Perva, șef serviciu Urbanism. Din partea CNAPMC semnează directorul general de atunci, Laurențiu Mironescu, și mai mulți subalterni. Din informațiile noastre, actul a fost semnat fără a avea mandatul consilierilor locali din Agigea.
În 2002 se semnează un al doilea act adițional, în data de 5 august, tot între cele două părți, prin care se procedează din nou la „reconsiderarea liniei de hotar”, prin cedarea unei noi suprafețe de teren către domeniul public al statului, concomitent cu cedarea din partea Statului Român a unei importante suprafețe din domeniul public al statului către domeniul privat al comunei Agigea. Semnatari din partea comunei sunt aceleași două persoane menționate mai sus. Din partea CNAPMC semnează directorul general de atunci, Mircea Marcu, și sublaterni ai săi. Prin acest act se stabilește că o suprafață de aproape 7 hectare nu mai aparțin CNAPMC, deci statului român, ci comunei Agigea. Mai exact, este vorba despre 67.785,20 mp.
În plângerea penală formulată de actualii conducători ai comunei Agigea se arată că încheierea acestor acte adiționale de reconsiderare a linei de hotar s-a făcut cu încălcarea legii, această chestiune fiind constatată cu autoritate de lucru judecat în dosarul 26341/212/2013, judecat de Tribunalul Constanța, în care se constată nulitatea absolută a procesului verbal din 1994, cât și a celor două acte adiționale amintite, din 2000 și 2002. Instanța a motivat decizia prin faptul că semnatarii actelor de reconsiderare a liniei de hotar nu au avut mandat de la proprietari, respectiv Comuna Agigea și Consiliul Local Agigea. Legea 213/1998 spune că:
„trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean sau a consiliului local, după caz, prin Hotărâre a Guvernului”.
Cu alte cuvinte, chiar dacă din acest schimb comuna Agigea a primit o suprafață mai mare de teren decât cea pe care a cedat-o, schimbul trebuia să aibă acordul Statului Român și al Consiliului Local Agigea.
Să revenim la terenul de 67.785 mp. Acesta este așadar transferat, prin act adițional, de la CNPAMC la Primăria Agigea. Este vorba despre un teren câștigat asupra mării prin lucrările hidrotehnice din timpul realizării acvatoriului portuar, dar și aferent Canalului Dunărea – Marea Neagră, în anii 1970 – 1980. Practic, pământul excavat pentru aceste obiective a fost depus aici, formându-se astfel un teren nou. Legea 213/1998 spune că bunurile din domeniul public sunt „inalienabile, insesizabile și imprescriptibile”, iar în anexă se menționează explicit porturile maritime și fluviale, terenurile pe care sunt situate acestea, precum și alte construcții din navigația civilă, acvatorii și șenale de acces, etc.
„Aceste operațiuni s-au făcut în scopul ocult al scoaterii din domeniul public al Statului Român a unor terenuri care erau inalienabile, neputând fi înstrăinate, având în vedere faptul că persoane influente aflate în administrația locală cunoșteau traseul proiectat al viitoare autostrăzi, respectiv al podului nou peste Canalul Dunăre Marea Neagră”, se arată în plângerea făcută la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.
O dovadă că lucrurile ar putea sta așa este faptul că acest teren a fost, culmea, răscumpărat parțial de către Statul Român cu o sumă mult mai mare peste prețul real al terenurilor din zonă și al terenurilor expropriate de către Statul Român în aceeași zonă pentru construirea podului peste canal.
Să urmărim așadar traseul terenului.
După ce a fost scos din domeniul public al statului și a intrat în patrimoniul privat al comunei Agigea, terenul este scos la licitație. Vânzarea are la bază, consideră actualul primar al comunei, câteva falsuri, și anume:
- raportul „privind vânzarea la licitație publică a terenului de 67.758 mp teren neproductiv”, semnat și datat de Letu Eugenia pe data de 10 iulie 2002, în condițiile în care acest teren a fost transferat abia pe data de 5 august 2002, odată cu semnarea actului adițional nr. 2, înregistrat în registrul de intrări al Primăriei Comunei Agigea la 6 august 2002.
- referatul din 11 iulie 2002 întocmit de Șef Birou Urbanism Perva Ovidiu, același care semnează actul adițional nr. 2) menționează că se ține cont de vecinătățile și grănițuirile semnate cu CNAPCM.
- hotărârea de Consiliu Local nr. 18/25 iulie 2002 privind vânzarea la licitație este datată 25 iulie 2002 și se referă la un teren care încă nu intrase în patrimoniul Comunei Agigea la acel moment (actual adițional nr. 2 a fost semnat în 5 august 2002).
- în cuprinsul Hotărârii de Consiliu se menționează că se aprobă prețul de 28.900.000 lei vechi, conform raportului de expertiză, dar acest raport de expertiză.
„Nu a fost efectuat un raport de expertiză. Nu a existat niciodată un raport de expertiză pentru acest teren”, scrie primarul actual, Cristian Cârjaliu, în plângere.
Tot el afirmă că:
„Toate aceste documente sunt falsificate și antedatate, deoarece nu putea la data de 10 și 11 iulie să menționeze evenimente ce urmau în data de 5 august 2002. Scopul acestor manevre a fost de a organiza cât mai rapid licitația pentru terenul în cauză”.
Licitația a fost organizată în 12 august 2002. Câștigător este desemnat o anume Buta Manuela, cu prețul de 19.600 de lei. În acea zi, BNR anunța cu curs de 3,21 lei pentru un euro, ceea ce înseamnă că cele aproape 7 hectare de teren s-au cumpărat cu 6.105 euro. Sau, dacă vreți, 0,09 euro pe metru pătrat. Actul de vânzare-cumpărate în urma licitației se încheie pe 16 august 2002. Unul dintre participanții la licitație este Galan Mihai.
În 22 noiembrie 2016, Buta Manuela vinde terenul, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2937. 85% din teren ajunge la un anume Ștefan Dan, iar 15% la o anume Galan Marioara, rudă cu Galan Mihai. În anul 2008, se încheie contractul de vânzare-cumpărare nr. 8659/3114/08.07.2008, prin care Dilancea Ștefan Dan vinde terenul lui Palaz Gheorghe, tatăl ex-prefectului Claudiu Palaz, care în 2002 era secretar general al Prefecturii Constanța. Tot atunci, Galan Marioara vinde suprafața sa de teren tot către Palaz Gheorghe. La 22 de zile după ce cumpără terenul, Palaz Gheorghe îl vinde, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 3550/30.07.2007, către Trans P.E.C. Leasing IFN SA, din Galați, pentru suma de 3.185.000 de euro. Firma aparține unui anume Ninel Comșa. Despre acesta, Adevărul scrie că este apropiat de Mircea Toader, pe care ziarul îl numește „un mic baron în zona Galațiului” și despre care spune că și-a întins „tentaculele” până la Administrația Porturilor Maritime Constanța.
„Despre legătura cu Mircea Toader, Adrian Comşa spune că este doar o prietenie care îi leagă din 1996 şi care nu are legătură cu lumea afacerilor. Afirmaţiile patronului Euro-PEC sunt infirmate de mai multe „coincidenţe”. În primul rând, sediul firmei lui Comşa este lipit de cel al firmei lui Mircea Toader, Trans Europa SA, funcţionând în aceeaşi clădire. Mai mult, asociatul de încredere al secretarului de stat Mircea Toader, Florin Radu, numit de politicianul democrat administrator al firmelor Agroport SA, Trans Europa Management SRL şi Trans Europa SA (având ca asociat Petromin SA, firmă prinsă în dosarul „Flota”), apare ca cenzor permanent (omul care are tot controlul financiar) la Euro-PEC SA. De altfel, Comşa şi Radu sunt asociaţi în firma Trans Leasing şi locuiesc în aceeaşi vilă cu două apartamente”, scrie Adevărul.
Trans P.E.C. Leasing IFN S.A. lotizează terenul, în 15 martie 2011, în două bucăți: una de 59.945 mp și una de 5.860 mp. În data de 18 martie 2011, firma vinde cel de-al doilea lot, de 5.860 mp, cui credeți? Chiar statului român, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA, de la care terenul plecase în 2002, prin actul adițional de care vorbeam la începutul textului. Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 961/18.03.2011, prețul de vânzare este de 1.761.160 de lei. În acea zi, cursul de schimb la BNR era de 4.16 lei pentru un euro, ceea ce înseamnă că terenul s-a vândut cu 423.355 euro, adică 72 de euro pe metru pătrat. Adică de aproape 80.000 de ori mai mult față de prețul cu care fusese cumpărat la licitație, cu cinci ani înainte.
Un an mai târziu, doi proprietari, Ion Iosif și Ilie Budache, sunt expropriați de terenuri terenuri lipite cu cel de care vorbeam mai sus. Aceștia primesc prețuri cuprinse între 5 și 7,78 euro/mp, prin Hotărârea de Guvern 663/04.07.2012. La baza exproprierii au stat rapoarte de evaluare. Cei doi nu au fost mulțumiți de sumele primite și au atacat în instanță procedura, dar Tribunalul Constanța a menținut sumele, conform deciziei 3162/118/2013.
În plângerea formulată, primarul Cârjaliu spune că s-a mai produs o ilegalitate, și anume emiterea încheierilor de intabulare ale portului Constanța, care au avut la bază actele de delimitare amintite aici. Aceste încheieri de intabulare au fost actele pe baza cărora instanțele de judecată au dispus grănițuirea dintre municipiul Constanța și comuna Agigea, cu consecințe grave pentru Agigea, în sensul în care un număr mare de societăți comerciale, care au plătit încă de la înființare taxe și impozite către bugetul comunei Agigea, au fost alocate municipiului Constanța. Primarul mai afirmă că infracțiunile de fals pe care le aduce sunt prescrise, dar spune că procurorul de caz poate cerceta ce s-a întâmplat și poate să ceară instanței de judecată penale anularea actelor.
Ex-primarul din Agigea, Ion Ioniță, a fost condamnat, în 2015, la 5 ani de închisoare cu executare, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și alte fapte de corupție. Decizia Curții de Apel Constanța este definitivă. Ion Ioniță a fost trimis în judecată în anul 2007 de procurorii anticorupție, pentru prejudicierea cu peste două milioane de euro a Consiliului Local, în urma unor afaceri cu terenuri și a încheierii unor contracte de achiziții publice. El a fost acuzat că, în 2002, a scos din domeniul privat al localității o suprafaţă de 31,7944 ha teren, cu ajutorul unor subalterni, fără a avea o hotărâre de Consiliu în acest sens. De asemenea, oamenii legii au stabilit că edilul contacta posesorii de terenuri și îi convingea că terenurile lor sunt lipsite de valoare, dar, cu ajutorul său, ca reprezentant legal, ele pot deveni profitabile. În acest fel, profitând şi de imaginea sa de primar, Ion Ioniţă a înşelat nouă persoane care au semnat contracte de vânzare-cumpărare fără să cunoască valoarea reală a terenurilor pe care le-au înstrăinat, au mai arătat procurorii.
P.S. Am încercat să luăm legătura cu mai multe dintre persoanele implicate în cazul prezentat, inclusiv cu reprezentanții Trans P.E.C., dar până în acest moment nu am primit niciun răspuns. În invităm pe această cale pe toți cei menționați să formuleze un punct de vedere, care va fi publicat în acest articol.
Completare 6 decembrie.
„Am primit solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns in cel mai scurt timp. Totodata va mentionam ca datele pe care le detineti nu sunt cele reale (firma noastra nu a vandut cu 1.7 mil eur ci cu o suma considerabil mai mica), iar dl Mircea Toader nu are nici o legatura cu societatea Transpec Leasing Ifn SA.”, au precizat reprezentanții companiei din Galați.
