Cum vreau să arate Constanța în care vreau să trăiesc

Cristi Hagi

Am scris, recent, un articol, Nu mai vreau să fiu constănțean, care a strâns multe reacții, deopotrivă pozitive și negative. Am comparat bugetele orașelor Cluj și Constanța și am spus că, dacă aș putea (dar nu pot) aș ”emigra” în orașul din Ardeal.

Primarul Decebal Făgădău m-a invitat la o cafea, pentru a-mi demonstra, spune el, că nu am dreptate. ”Vreau să vă conving să rămâneți în Constanța”, mi-a spus (am citat din memorie, lângă noi erau destul de mulți oameni care mă pot corecta). Mi-a vorbit din postura de economist. Nu am avut încă această discuție, pe care nu am refuzat-o. Cert este că dl primar nu îmi mai răspunde la mesaje de atunci. Nu cred însă că va schimba nimic o întâlnire. E adevărat, cifrele bugetului definitiv pe 2016 arată puțin diferit, dar filosofia este aceeași.

Am fost întrebat dacă plec sau nu din Constanța, mai în glumă, mai în serios. Nu, nu voi pleca, deși nu-mi place cum arată bugetul. Vă spun însă, și le spun pe această cale și celor vor candida la funcția de primar al Constanței, cum vreau să arate orașul în care vreau să trăiesc.

  1. Vreau să trăiesc într-un oraș în care bugetul municipiului se dezbate în mod public și cetățenii sunt întrebați cum doresc să se cheltuie banii. Eventual sunt și ascultați.
  2. În 2014, în Cluj, bugetul de investiții al orașului a fost 43% din bugetul total (503 milioane lei), anul acesta este de 337 milioane lei, adică aproape 30% din total. În Constanța este de 166 milioane lei, adică 20%. Vreau investiții ca în Cluj.
  3. Vreau ca orașul în care trăiesc să aibă străzi asfaltate. M-am săturat de noroaie și praf.
  4. Vreau ca orașul în care trăiesc să aibă trotuare pe care să pot merge ținându-mi copiii de mână, fără să ocolim din metru în metru mașinile care îl confundă cu o parcare.
  5. Mi-ar plăcea să trăiesc în care să existe parcuri în care îmi pot petrece timpul cu familia. Parcuri fără mall-uri, în care să putem sta pe iarbă și citi o carte liniștiți. Așa, ca în filme.
  6. Vreau un oraș care să încurajeze cultura. Sibiul nu însemna nimic pentru teatru, acum are unul dintre cele mai mari și faimoase festivale de gen din Europa. E atât de virgin acest domeniu în Constanța încât este extrem de ușor să construiești ceva.
  7. Îmi doresc un oraș care să creeze locuri de muncă. Vreau să văd că sunt atrași investitori care oferă locuri de muncă bine plătite.
  8. Vreau un oraș în care primăria să nu mai inventeze taxe unice în țară, cum ar fi taxa de liniște, în timp ce intersecțiile sunt pline de cerșetori și casele și magazinele de hoți.
  9. Infrastructura modelează comportamente, de aceea Constanța mea ideală își va fi renovat clădirile aflate în paragină. Începând cu Cazinoul, desigur.
  10. Îmi doresc un oraș care să aibă mai puține mașini (și acestea să aibă locuri de parcare), în care transportul în comun să fie încurajat, ca și mersul pe bicicletă sau pe jos.
  11. Vreau un oraș în care consilierii locali să respecte legea, lege care spune că trebuie să organizeze întâlniri cu cei care i-au ales, să le asculte opiniile și sfaturile.
  12. Vreau, într-un cuvânt, un oraș în care să fiu partener al administrației publice, nu să mă simt ca o vacă bună de muls, numai bună de plătit taxe și impozite pe care alții să le folosească așa cum vor.

Până când aceste lucruri nu se vor întâmpla, orașe precum Cluj, Sibiu sau Timișoara (care are un buget de 1,2 miliarde lei, apropo) par variante bune de ”emigrat”.

One comment

  • Vreau o Constanta in care primaria este considerata cladirea constanteanului si nu a functionarului. In care nu vreau sa dau spaga sa mi iasa un certificat de urbanism in 3 saptamani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *