“Di la fratslji Manachia, la nu hiu faimos ma hiu arman” (cronică în aromână)

manakia

Aseara 27 di sumedru, ploaia virsa Bucureshti shi vimtul tradzea aratsi ma armanjlji nu s-aspareara ca s-dusira ahurhindalui cu sihatea 16 si 45 s-veada naulu filmu al Toma Enache, di aesta oara, un documentar. Filmul s-dizvarti la cinema Glendale shi avu doaua reprezentatsii, ashi ca putu s-hiba vidzut di ma multa dunjeaua. Tiniri, oaminj tu ilichii , actori, profesori, scriitori, iatsra, farmacishtsa, oaminj anvitsats tu  marea  lor parti, misticats  tu lucurlu armanescu i mash tsi s- harsescu di atsea tsi altsa s-pidipsescu s-adara. Nascantsa vinira candasits ca reghizorlu Toma Enache, a ca easti tu filmu i teatru, aspuni profesionalismu tu tsi scoati tu migdani, altsa  ciudusits ti atsea tsi vrea s-veada shi sigura ca daima, nascantsa ta s-aiba tsi catuyurseasca. Io, cu tuti aesti naets tu minti shidzui fronima, mutrii filmul shi ascultai tut tsi zbura reghizorlu tu soni anda prezenta pareia tehnica shi anda deadi apandisi la antribari.

Prota shi prota mi arisi filmul shi anj lo hari tsi zbura reghizorlu tu soni shi voi s-ampartu cu voi andaua di exighisili ti cari luyursescu ca aestu filmu easti una naua cheatra di thimeljiu ti cultura shi tora putem sa zburam, chinematografia armaneasca.Adar aestu lucru ca ashi duchescu shi vahi ta sa-nj scot ahtea di la filmul “ Nu hiu faimos, ma hiu arman”, candu nu putui s-anyrapsescu tsiva di andisi s-nu dzaca altsa ca alavdu un lucru la cari shi mini ded niheama andrupumintu shi sigura earam misticata emotsional. Tora mi duchii “cama dinafoara” shi dzac ca pot sa spun nascnti lucri ti aestu nau proiectu chinematografic.

Prota easti una naua premiera, easti un fimlu adrat ti un altu filmu, dimi un lucru tsi aretcu am vidzuta iara ti noi armanjlji ti prota oara.

Dapoia cljeaia tu cari mindui filmul easti multu orighinala.Duchim  masturlachia cu cari reghizorlu adutsi deadun lucri ahat ahoryea , dit cari ies tu migdani ma multi mesaji. Un shi nai vartos easti ca itsido om veadi filmul, ducheashti una sh-una ca armanjlji suntu multu araspandits, ama zburascu na limba shi au nica idyea ducheari  armaneasca.

Filmul nu adara ama mash una apunti  anamisa di locuri, hori shi casabadz dit vasiliili  pri iu urdina filmul “Nu hiu faimos, ma hiu arman”, ama una apunti sh-anamisa di chirolu tricut, sh-atsel di tora. Stur di referintsa a chirolui tsi tricu easti atsel a fratslor Manachia. Furnjia easti atsea ca elji fura atselji tsi na alasara protili caduri ama shi filmi dit bana shi horli a Armanjlor. Imaghinjlji documentu loati dit arhiva di Bucureshti ama nu mash, aduc dininti chirolu anda Armanjlji eara multsa shi bana dupu adetsli shi zanatsli traditsionali, tu locurli di daima a lor. Dealithea emotsionanti, cum na spusi shi reghizorlu tsi na martirisi  ca virsa lacarnj anda lucra aesti imaghinj, catse eali fura chischinispsiti tu una grafica moderna tsi canda fura filmati aeri.Shi marea axii a aiushtui documentar easti ca scoasi dit pulbirea a anjlor mushuteatsa aiushtor materiali foto shi audio a fratslor Milton shi Ianachi Manachia.Bircheavis a grafitsiianlui  mastur (Bogdanovici) cu cari lucra Toma la materialul arhivat a aiushtor dishclidzatori ali chinematografii tu Balcanj. Shi nafoara di atsea ca easti pirmitusita bana shi lucurlu aiushtor doi cineashti, ti cari ahanti craturi balcanitsi adrara documentari, ama tu aestu s-limbidzashti canda ti totna zartsina a lor armaneasca, aesta hiinda un altu amintatic tsi-l adutsi filmul al Toma.

Tu contrapunctu, imaghinjli di tora cu armanj tsi baneadza tu eta moderna tu locurli a lor di daima aclo iu  lj-avea ncarfasira pi pelicula aslanjlji armanj ama shi cum alj cunuscu shi zuyrapsi Gustav Weigand tu voltili a lui adunati tu tomlu “ Tsara shi oaminj” shi tsi easti adus aminti tu filmu.Oaminjlji di tora, anvitsat cunuscuts (Kira Iorgoveanu, Thede Khal cu Marilena Bara, Nicholas Trifon cu Cristina Passima shi altsa); activishtsa armanj ( Costa Canacheu, Niculachi Caracota, Mita Papuli, Vanghiu Duni,George Fatsi, Kristo Goci, Toma Buzo shi altsa)  i oaminj di arada, mutritori tsi vinira cu hashti s-veada filmul “ Nu hiu faimos, ma hiu arman”, diftursescu diznau duchearea ahandoasa shi haraua tsi la u  adusi  partitsiparea la evenimentul istoric a protlui filmu artisticu armanescu.Harseri, zboara aleapti, alavdari tsi na yilipseashti nu mash gheografia pri iu urdina filmul ama shi entipusea tsi u alasa tu inima shi madua a mutritorlor. Shi nitsi una, nitsi alanta nu easti ti agarsheari shi ti alasari nanaparti. Ti atsea ca angreaca s-armana tu isturiia a evenimentilor culturali cata energhie baga reghizorlu Toma Enache ta s-ul urdina filmul iutsido iu baneadza Armanj, catse fu adrat ti elji shi dapoia ghini easti s-armana pi pelicula a documentarlui shi haraua shi dipirarerea cu cari sa scumbusira armanjlji ta s-ashteapta, dupa una eta, un  filmu ti elji.Armasi ashi ti daima atsea emulatsii artistica (alaxeari di ducheri) tsi u adusi filmul artistic ti suflitlu shi spiritlu armanescu. Videm cama ghini cat  s-alumta Toma ta su-l promoveadza protlu a lui filmu tu lumea armaneasca, tu media armaneasca shi nu mash, tu festivaluri ti etniili ma putsan cunuscuti. Sigura, ca itsido om poati sa spuna ca adra aestu lucru ti anamea lui personala ama maca tu idyiul chiro s-avdza pisti tut ti armanj atumtsea amintaticlu fu a nostu a tutlor. A dapoia suntu adus aminti shi premiili tsi pricunoscu axia a filmului armanescu ma multu tu turlia cum yilipseashti una etnie. Shi atsea tsi va s-armana prit naulu filmu, documentar,  easti sh-pricunushtearea ti prota oara a miletiljei armaneasca tsi baneadza tu nai marea metropola dit dunjaua prit declararea a dzuuljei di 5 di cirishear, Dzuua a culturaljei armaneasca la New York, pricunushteari data di partea a dimarhului Bill de Blasio shi bircheavis a inimarcului sh-dealihea aleptului arman, Nick Balamaci, tsi fara prigiudicats na spuni tu documentar minduierli a lui ti isturia a Armanjlor.

Ari aua sh-alti mindueri shtiintsifitsi adusi tu prota tesi di altsa anvitsats, di autor tsi easti ligatura anamisa di tuti secventsili, cu idei orighinali shi la loc.

Easti ashi un agioc di prosupi shi idei tu un ritmo tsi da una dinamica moderna a documentarlui, aesta hiindalui una alta axii a lui. Pisupra s-veadi sh-harea al Toma Enache  ta s-aduna oaminjlji anvarliga di un evenimentu cultural armanescu, aua zburascu ti actori tsi nu fura mash armanj, ti cineashtii cunuscuts tsi alavdara filmul Nu hiu faimos, ama shi ti mutritorilji cu minduieri shi zanats di multi turlii, tsi vinira tu numir mari s-veada  filmul. Mutritorlu a documentarlui “Di la fratslji Manachia, la nu hiu faimos ma hiu arman” s-harseashti anda veadi prosupi di armanj cunuscuts i nicanuscuts, dit ahanti partsa dit lumi ama shi ma multu anda veadi ca oaminj cu anami tu tuta dunjeaua cata cum Simona Halep i Yioryi Hagi, tsi armasira tu inima armanj shi tsi  s-pirifansescu cu arazga lor veaclji. Pisupra s-veadi vrearea a reghizorlui ti isnafea a lui,  aspusa poetic tu musheati zboara i duchita tu turlia di aradapseari a secventsilor, nascanti di eali cumats reprezentativi dit filmul artistic. Shi maca aclo averurili tu cari pistusea autorlu eara spusi metaforic, tu documentar eali cura limpid, fara echivoc.

Curayilu cu cari ashi spuni  averurili tu cari ari pisti adavga vrearea a lui ti miletea cu cari s-fatsi una shi ti cari cu ahantu pon dzatsi “ nicunuscuta di aseara, nicunuscuta di aza”.I bash ti aesta angreaca tut pidimolu a reghizorlui, cari a ca ducheashti ca poati s-hiba una cauza chiruta, el nu alasa caravea armaneasca, nu tradzi mana di partea a atsilor tsi minduescu ca suntu amintatori, ma alumta ta s-u scoata tu videala cu tuta pirifanjea a ljei, pana tu minuta dit soni. Shi nu easti una videala nostalghica ama una tsi va s-aduca lunjna shi yinitor, ti cari Toma Enache sa spuni iara orighinal shi dishclidzator di cali. Armani mash s-videm desi culaia data di el va s-acatsa tu mintea shi vrearea a tiniramiljei armaneasca. Tu filmu easti spusa shi furnjia ti cari baga numa aesta a docmuntarlui. Cu shubeia ca nascantsa s-agudeasca mash di numa a filmului tsi s-u luyurseasca una andzimanari di primansus, l-u antribai Toma Enache desi s-minduii ca axiili a documentarlui pot s-nu hiba pricunuscuti i s-hiba anvaliti di aesta numa i ideii tsi u aflam tu filmu. Apandisea lui fu ca ideea nu vini di la el ama el sh-u asuma. Un actu dus pan tu cap di autor. Sigura ca atselji tsi vor s-agudeasca shtiu ca nu fu shi nu easti modestia harea nai ma mari al Toma, catse fatsi parti dit taburea a oaminjlor conshtiintsa ti atsea tsi suntu shi tsi vor sa spuna. Nu zburam aua ti cabatsli a omlui di arada, catse atsea tuts avem, ca shtim i nu shtim, ca li pricunushtem i nu, ama candu yini zborlu ti zanati, lipseashti s-pricunushtem profesionalismul al Toma Enache shi sa-lj dzatsem “Bravo!”

Tsi putem s-turnam a unui artistu tsi shi spuni vrearea shi curbanea ti isanfea a lui, mash zboara di pricunushteari, ahat cat putem cathi un di noi. Critica angreaca daima, ama s-hiba constructiva shi nu prusvulitoari. Poati s-na ariseasca i nu creatsia a lui artistica shi poati s-na spunem dishclis minduearea, ama cu tinjie shi fara s-aspardzem lucru. Catse a s-hiba shi zurlu, minduits ca mash un ahtari zurlu putu s-adara imposibilul, posibil ti cultura armaneasca shi s-alumta sa scoata Armanamea tu migdani, cu bunili shi cu aralili a ljei, ama cu vreari, profesionalismu shi hari. “Ca nu-ari alt ca nas”! Nu s-afla pana tora  “altuglar”,” altuzurlu” tsi s-alumta tu aesta dumeni catse shtim cat angreaca arta vizuala cu cipitlu a ljei, chinemtografia, tu lumea di aza. Zurleatsa a lui creatoari adutsi amintatic ti noi tuts iara atsea personala ,minduim ca nu va-l faca s-u cheara pusula ma va s-aflam daima   calea s-na achicasim shi s-na duchim armaneashti cata cu un bun sots arman.

Ljirtari Toma, nu s-cadea s-adar aesta exighisi aua, ca vream mash s-tsa dzac “Harios” ti tut tsi adari shi “Ninti, mash ninti!”.

Autor: Aura Piha

Sectia Aromana – Radio Romania International

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *