Grigore Comănescu, dezvăluiri despre mafia din Constanța

comanescu grigore

Omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu a fost invitat la B1 TV, unde a dat detalii despre mafia din județul Constanța.

”Niciodată nu mi-am închipuit că pot exista grupări de organizație criminal, de tip mafiot, atât de avansate, atât de dezvoltate, care să cuprindă atâte idei de a distruge firme și oameni”, și-a început acesta dezvăluirile.

Grigore Comănescu, proprietarul unui grup compus din patru firme, toate pe profit, fără datorii, a explicat modul în care este atacat de diverse structuri.

Acesta a povestit cum a cumpărat firma Somaco, în 2005, de la un privat.

”Am făcut un audit, am împrumutat 4 milioane de euro de la bancă. Am avut mare încredere în statul român, am crezut că îmi va apăra drepturile de proprietar. Am crezut că, dacă există o licență de exploatație minieră, nimeni nu te poate da afară. Avocații și toată lumea ne-au dat asigurări că nu se va întâmpla nimic”, a spus acesta. În 2008 a aflat însă că există un dosar pe rol de retrocedarea a unui teren aflat exact pe proprietatea sa.

Acesta a vorbit și despre construcția digului de larg, despre construcțiile care se vor derula în județ, de sute de milioane de euro, dar și despre implicarea lui Sorin Strutinsky în diverse afaceri din Constanța. ”Fără el nu se face nimic. El este peste tot băgat”, a spus Grigore Comănescu.

B1 TV a prezentat și cazul terenului cumpărat de Grigore Comănescu în Năvodari. Un teren de 8.200 mp, pentru care a plătit 1,3 milioane euro unei persoane private. Acolo a construit 8 vile care au intrat în circuitul turistic. Este o poveste incredibilă despre cum acesta a consolidat malul, pe banii săi. Omul de afaceri a fost amendat de Poliția Locală pentru că ar avea materiale de construcții în pământ, decizie anulate de instanță. A urmat apoi o taxă fiscală de aproape două milioane de euro, impusă de Primăria Năvodari, condusă atunci de Nicolae Matei, aflat acum în pușcărie.

Despre aceste cazuri, pe larg, omul de afaceri Grigore Comănescu și jurnalistul Adrian Cârlescu, de la Ordinea.ro, au vorbit pe larg cu jurnalistul Sabin Orcan, la B1 TV.

Dar să vedem poveștile pe larg.

Lucrurile la carieră sunt simple, în teorie. Legea spune că terenurile afectate exploataţiilor miniere active sunt exceptate de la retrocedare. Inexplicabil însă, la Tribunal un expert constată că terenul e liber de sarcini, deși era ocupat de clădiri administrative, de drumuri tehnologice şi de exploataţia minieră autorizată de statul român.

Povestea este descrisă pe larg de jurnalistul de investigații Adrian Cârlescu. ”Aşa cum era de aşteptat la această lucrătură în haită, compania minieră nici nu a fost parte în proces. Căci s-au judecat cele două pensionare cu Primăria din Lumina. La efectuarea expertizei, primarul localităţii, liberalul Ioan Roman, nu s-a deranajt să anunţe compania minieră şi nu a protestat în niciun fel cu privire la încadrarea mincinoasă a terenului, ca liber de sarcini. Şi aşa, pe ticăloşia expertului, pe complicitatea fostului primar liberal şi pe amnezia de grup a judecătoarelor, avocatul octogenarelor, provenit şi el dintr-o familie liberală, a reuşit să obţină o hotărâre irevocabilă, cum nu ştim dacă a mai obţinut cineva în această ţară. Merituosul avocat este cunoscutul Ionel Haşotti. Spunem cunoscut, pentru că îl ştie toată suflarea din această ţară, care s-a lovit de probleme în justiţie. Căci domnia sa a jucat roluri importante la revoluţia din decembrie, la retrocedarea unor hălci de parcuri din Constanţa, la nenorocirea prin care italienii de la FIN.CO.GE.R.O. SpA Catania au obţinut încredinţarea unor lucrări de taluzare în faleză nord care au îndatorat oraşul cu aproape 15 milioane de euro. Mai este cunoscut pentru prestaţia din procesul armatorului arab care a fost acuzat de procurori că l-a scos pe Omar Hayssam din ţară cu scopul de a se sustrage de la răspundere penală pentru fapte de terorism internaţional, trafic de armament şi fraude financiare.”

Hotărârea obţinută de octogenarele reprezentate de Haşotti nu a fost pusă în aplicare de instituţiile statului român, întrucât harta desenată de expert calcă peste nişte proprietăţi private. Într-un nou proces, lui Grigore Comănesc i se cer sume colosale cu titlul de lipsă de folosinţă a terenului. Compania Somaco Construct a încercat să obţină revizuirea hotărârii strâmbe din 2008. ”Însă nefiind parte în acel proces, singura soluţie a fost aceea de a notifica Primăria Lumina cu privire la descoperirea unor dovezi că autorul moştenitoarelor lui Haşotti nu avea un drept de proprietate, la venirea comuniştilor, asupra terenului din inima carierei. Mai departe, Primăria a deschis, în urmă cu doi ani, un proces de revizuire. Însă un complet format din judecătoarele Ciucă, Enache şi Ghernaja a respins cererea. De dată recentă, Somaco a luat cunoştinţă dintr-un raport de cercetare ştiinţifică despre o serie de documente de arhivă, care atestă faptul că Neculai Tudorancea – autorul moştenitoarelor reprezentate de Haşotti – a angajat terenul său în mai multe contracte de asociere, în promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, dar şi în garantarea unor credite (inclusiv de la cămătăreasa Elena D. Sorescu din Constanţa) pentru care a fost încuviinţată în acei ani executarea silită imobiliară. Bătrânul a murit în 1942, iar la reforma agrară din anul 1946, soţia supravieţuitoare şi fiul său cel mare, în calitate de cap de familie, au fost propuşi pentru atribuirea unor terenuri agricole, după ce autorităţile vremii au constatat că aceştia erau ţărani săraci, lipsiţi de proprietăţi funciare. Cu aceste dovezi fulminante, care atestau că statul nu a luat niciun teren de la Tudorancea, ci dimpotrivă a propus împroprietărirea acestei familii laolaltă cu ceilalţi ţărani lipsiţi de proprietăţi funciare, Somaco a notificat încă o dată Comisia Locală Lumina, care a deschis un nou proces de revizuire. Acţiunea a fost admisă în principiu, însă la primul termen de judecată în sală au intrat cele trei judecătoare care respinseseră revizuirea din urmă cu doi ani. Sesizând o evidentă stare de incompatibilitate, avocaţii Somaco au recuzat completul in corpore, însă judecătoarele nu s-au sinchisit şi au continuat să administreze probe, chiar dacă vechiul cod de procedură civilă, în baza căruia se desfăşura procesul, interzicea imperativ această practică abuzivă. Ulterior, cererea de recuzare a ajuns să fie judecată de un complet specializat, dar nu de orice complet, ci tocmai de acela care pronunţase hotărârea judecătorească din 2008, a cărei revizuire se cerea. Aşadar, decizia a ajuns tocmai la doamnele care au nenorocit compania Somaco în 2008, prin acea hotărâre care a şters din legea votată de Parlament tocmai articolul care interzicea retrocedarea exploataţiilor miniere. Cum era de aşteptat, nici acestea nu s-au abţinut şi au dat de pământ cu cererea de recuzare”, spune Adrian Cârlescu.

Grigore Comănescu și angajații săi au protestat în stradă împotriva abuzurilor la care spun că sunt supuși. În replică, avocatul Ionel Hașotti a spus, atunci: ”Dumnealui clamează că toate hotărârile judecătorești sunt greșite. E dreptul domniei sale să o facă, dar până la o anumită limită, pentru că nouă tribunalele nu ne-au restituit piatra din cariera de piatră, ne-au restituit terenul pe care se află cariera de piatră. Și, așa cum plătește chirie Comunei Lumina, va trebui să ne plătească și nouă chirie. Evident, nu chiria aceasta derizorie, de 330 de euro pe lună. Și eu spun că autoritățile trebuie să își facă treaba, să investigheze cine a încheiat acest contract, de ce acest contract încă mai funcționează, deși hotărârea judecătorească este clară, și care sunt interesele economice din spatele acestei afaceri”, a mai spus Ionel Hașotti. Acesta a mai spus că firmele lui Grigore Comănescu plătește o redevență către ANRM de 3,5 cenți pe tona de piatră. ”Dumnealui la ora actuală exploatează această carieră de piatră, care se află pe terenul nostru, aproape pe nimic, după părerea mea. Dacă cineva îi pune în pericol afacerile este chiar domnia sa. Noi i-am oferit flexibilitate. Notificări recente să semneze singurul document care îl poate introduce în legalitate: contractual de rentă minieră, așa cum spune legea”, a mai spus Hașotti.

În ceea ce privește cazul complexului Verona din Năvodari, lucrurile sunt simple, de asemenea, la prima vedere. Ele au fost complicate însă în instanță. ”Pentru prima dată în justiție, am câștigat în Constanța, dar la Înalta Curte nu au luat un expert ales din partea justiție, ci un expert parte, care era un colaborator al lui Matei, care a spus că această platformă este o grămadă de materiale de construcții. Cum să fie? Pentru că n-am vrut să-i dau o groază de bani, s-a gândit să inventeze o taxă: două milioane de euro că am folosit terenul. Din 2010 până în 2012. Nu există niciun contract în spate. Dacă erau construite abuziv puteau să îl demoleze”, a declarat Grigore Comănescu.

Dacă această taxă este abuzivă decideți dumneavoastră, ținând însă cont de faptul că tot orașul Năvodari, inclusiv Midia, plătește anual către primărie 1,7 milioane euro, iar în cazul Midia, care achită aproape 1 milion de euro, vorbim despre aproape 500 de hectare de teren.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *