Horia Constantinescu, Protecția Consumatorilor: „Produse gratis nu există”

horia constantinescu

Horia Constantinescu, comisar ef adjunct CJPC Constanța, în timpul unei conferințe de presă susținută la sediul instituției (foto: C.H., 9 noimebrie 2017)

Șeful Protecției Consumatorilor Constanța, Horia Constantinescu, a vorbit, joi, într-o conferință de presă, despre promoțiile înșelătoare din marile magazine.

Marii retaileri promovează în general produse ieftine pentru că pare că sunt exigenți acestei piețe, dar pentru a fi ieftini se pierde mare parte din calitatea acestor produse. Promoțiile în general de la rafturi sunt mincinoase, produse gratis nu există, calitatea legumelor și fructelor este una dubioasă în sensul că etichetarea lădițelor spune una, iar prezența la raft și etichetarea la raft, alta. Încercăm în felul acesta să trezim consumatorul român și să-l învățăm că nu este obligat să fie lada de gunoi a Europei”, a spus acesta.

Horia Constantinescu are și un sfat: uitați-vă la prețul unitar.

Rafturile dacă ați observat sunt 3+1, 4+2 parcă ne aflăm la competițiile de caiac-canoe, de 8+1, plătești una, iei tot raftul, 1+1 gratis, una plus una jumate, dar scădem jumătate, de te obligă la niște calcule. Doresc să sfătuiesc consumator să se uite la prețul unitar, chit că nu este în vecinătate, să caute, să afle care este prețul și nu mică le va fi surprinderea să constate că în pachetul respectiv unitatea e mai scumpă decât dacă ar cumpăra două de pe raft neîmpachetate împreună.”, a afirmat el.

Șeful CJPC a vorbit și despre produsele care nu sunt ce par a fi. De exemplu, frișca ce nu e, de fapt, frișcă, untul vegetal, care nu este unt, ulei de măsline „care conține gust de măsline”

Produsele tip brânză tip, frișcă tip, carne tip toate ajung să fie tip, să imite uleiul de măsline care conține gust plăcut de măsline și restul nu se știe. Consumatorul să citească eticheta, să ceară informații și să caute să achiziționeze produse care poate fiind mai scumpe consumate în cantități mai mici nu la fel de mari, să-i asigure copilului, consumatorului în general un aport de substanțe nutriente și să evităm consumul excesiv de substanțe vegetale, uleiuri și lucruri care păcălesc și dezinformează. Acest tip de etichetare este o practică comercială înșelătoare în primul rând din discuțiile avute cu unul din importatorii acestor produse care ne-a rugat să-l lăsăm să-și securizeze stocul cu promisiunea că nu mai ambalează în etichetă cu numărul 1 în România pentru că am pus această condiție, am pus condiția să lichideze acest stoc de produse pentru a nu arunca la gunoi conținutul care nu neapărat comportă probleme, ci comportă probleme de etichetare. Cum comunitatea europeană nu ne lasă să reetichetăm am stabilit să ne comunice stocurile și cel puțin de pe piața constănțeană acest produs de renume, de mare renume, întreaga linie să fie scoasă și să apară o cutie în care să existe informarea corectă. Ce înseamnă informare corectă ? Înseamnă că nu pe lateralul cutiei, cu scris mic, mic, mic încât majoritatea dintre noi care suntem deja în etate nu mai vedem ce scrie și luăm după poza mare, am ajuns să luăm produsele după poză. Ar trebui inscripționat cu ce conține.”, a subliniat Horia Constantinescu.

Am găsit la antrepozite mari cutii venite din Comunitatea Europeană fără nicio inscripționare, cu o rolă de etichete lângă pe care ăla o pune în funcție de data durabilității minimale care o vrea el, dacă nu le-a vândut până de Crăciun, merg și de Paște, dacă nu le-a vândut nici de Paște, mai vine Crăciunul, Revelioane. Ele având inscripționate un număr de lot, dar nu asigurate în spate de o documentație clară.”, a mai spus șeful CJPC Constanța.

Acesta a vorbit și despre diferența dintre produse românește și străine.

Peștele românesc are un termen al durabilității minimale de 72 de ore. Întrebarea la care nu am găsit răspuns, dar am obligația față de dumneavoastră și față de consumator este să întreb ce are în plus peștele italienesc, peștele grecesc, care vine etichetat de către producător, eu știam că producătorul peștelui a fost Dumnezeu, de pescuitor eventual, cum paote stabili fără a fi producător, cum spune comunitatea europeană, că termenul durabilității minimale este 21 de zile pentru păstrăvul italienesc de exemplu, ce are în plus, e rudă cu Alberto Tomba, stă la frig tot timpul, are geacă, de ce păstrăvul românesc moare în râuri pentru că nu este timpul necesar să-l scoți, să-l pui în cutie, să-l trimiți la marele retailer și ăla să-l țină acolo și de ce aceștia preferă sub auspiciul unei legalități, după părerea mea, șchioape, să pună la vânzare pește care are durabilitatea minimală… Cum mai e proaspăt, de ce peștele chiar proaspăt care ar putea veni din mare, din lac, din râurile românești pentru că săracul român nu e învățat de nimeni să știe să pescuiască, să împacheteze, să promoveze, și nici măcar marele retailer.”, a atras atenția Horia Constantinescu.

Mai jos puteți urmări o emisiune la postul Dobrogea TV, pe aceste teme, în care a participat șeful CJPC Constanța.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *