Opera unui constănțean, expusă în sediul ONU

Ion Nicodim (1932, Constanța – 2007, Paris), autorul tapiseriei „Cântare omului”, inspirată de poemul omonim al lui T. Arghezi

La sediul Institutului Cultural Român de la New York, poate fi vizitată, în perioada 30 septembrie – 30 octombrie 2015, o expoziția foto-documentară dedicată  unei duble aniversări  istorice, de importanță internațională, pe de-o parte, și națională, pe de altă parte: 70 de ani de la înființarea Organizației Națiunilor Unite (24 octombrie 1945), respectiv 60 de ani de la primirea României (14 decembrie 1955)  în rîndul statelor lumii membre ale organizației mondiale.  Misiunile fundamentale ale acesteia  sunt – prin Carta ONU – asigurarea păcii mondiale, respectarea drepturilor fundamentale ale  omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional.

Expoziția cuprinde cărți (în limbile română și engleză), provenite din Biblioteca ICR New York, precum și  panouri cu fotocopii după documente, portrete ale tuturor  secretarilor generali ai ONU (de la norvegianul Trygve Lie, care a deținut funcția în perioada 1946 – 1952, și până la Ban Ki-moon, din Republica Coreea, aflat în fruntea organizației din 2007), ale altor proeminenți oameni de stat care au rămas în istorie prin contribuția lor esențială la statuarea și afirmarea locului și rolului mondial al ONU. Galeria de portrete include și pe cei 16 ambasadori-reprezentanți permanenți ai României la ONU, începând cu acad. Athanase Joja, care a deținut funcția în perioada  martie 1956 –  iunie 1957, și până la dr.  Ion Jinga, actualul ambasador din fruntea Misiunii Permanente a României la ONU, al cărui mandat a debutat în  august 2015.

Alte imagini ale expoziției prezintă  complexul de clădiri ale sediului ONU, amplasat, în Manhattan, pe malul drept al East River. Complexul  arhitectonic este  datorat unor nume celebre ale arhitecturii mondiale –  Oscar Niemeyer, Le Corbusier și Wallace K. Harrison. Un panou cuprinde imagini ale unor lucrări de artă din patrimoniul ONU, reprezentative pentru această colecție unică fiind opere semnate de Henry Moore și Marc Chagall. În context, este prezentată  tapiseria  „Cântare omului” (al cărei original, de 10 x 5 m, se află  pe peretele vestic al principalului hol al delegațiilor, la etajul I al clădirii  Adunării Generale a ONU), operă a artistului Ion Nicodim (n. 1932, Constanța – m. 2007, Paris) și care a fost donată de România, la 4 iunie 1968, printr-o ceremonie oficială.

Tapiseria “Cântare omului” (10 x 5 m), donată de România Organizației Națiunilor Unite, în iunie 1968, și expusă în holul central de la etajul I al delegațiilor la Adunarea Generală a ONU

Tapiseria “Cântare omului” (10 x 5 m), donată de România Organizației Națiunilor Unite, în iunie 1968, și expusă în holul central de la etajul I al delegațiilor la Adunarea Generală a ONU

În ultimele luni ale  celui de-al doilea război mondial, la  Conferința  de la Ialta  a liderilor  celor trei mari puteri aliate în războiul cu Germania nazistă și aliații săi din Axă (februarie 1945), a fost hotărâtă convocarea, la San Francisco, a unei Conferințe de constituire a ONU. Aceasta  și-a deschis lucrările la 25 aprilie 1945, cu participarea reprezentanților a 51 de state, iar după două luni, la 26 iunie, reuniunea a adoptat textul definitiv al Cartei ONU, care a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată devenită, de atunci, Ziua Națiunilor Unite, celebrată ca atare în întreaga lume. Astăzi, ONU numără 193 de state membre.

Vedere de ansamblu a sediului ONU

Vedere de ansamblu a sediului ONU

Dorința României de a face parte din ONU a fost exprimată, oficial, încă din 13 august 1946, în timpul Conferinței de Pace de la Paris, când Gheorghe Tătărescu, ministul Afacerilor Străine și  șef al  delegației române, a declarat ferm  că țara noastră „înțelege să aducă fără întârziere adeziunea ei totală la principiile Cartei Națiunilor Unite, principii pe care ea le-a și tradus în fapt”. Al doilea moment semnificativ s-a înregistrat, la 9 iulie 1947  (după semnarea Tratatului de Pace cu România), când guvernul de la București a adresat Secretarului General  o scrisoare prin care cerea admiterea României în ONU. Cereri similare aveau să fie remise, de partea română,  la 12 octombrie și 9 noiembrie 1948, precum și la 25 septembrie 1954. Din păcate, contextul mondial, dominat de desfășurarea, pe toate planurile (ideologic, cultural, politic, diplomatic, economic, militar chiar), a Războiului Rece, a blocat aderarea României și a altor state la ONU. Abia în 1955, la un deceniu de la înființarea ONU, în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației s-a realizat un acord, prin care s-a recomandat admiterea în bloc a unui număr de 16 țări, printre care și România. Astfel, la 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția nr. 995 (X), primirea României, alături de alte 15 state, în organizația mondială.

În cele șase decenii care au trecut  de atunci, în cadrul concertului din constelația Națiunilor Unite, România a adăugat – consecvent și activ – patrimoniului de valori al ONU vocația sa de pace și dorința de cooperare pe plan bilateral, regional și multilateral, opțiunea sa fermă pentru valorile democratice și  respectul pentru drepturile și  libertățile  fundamentale ale omului. Un moment de vârf al prezenței românești în cadrul ONU – reflectat în expoziție – l-a reprezentat alegerea în calitate de președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a lui Corneliu Mănescu (n. 1916 – m. 2000, ministrul  Afacerilor Externe al României, 1961 – 1972), primul reprezentant al unui stat din estul Europei  căruia forul mondial i-a  încredințat înalta demnitate.

Președintele României, Klaus Iohannis, și soția sa, Carmen Iohannis, împreună cu Președintele SUA, Barak Obama, și soția sa, Michelle Obama, la recepția tradițională oferită de șeful statului american (28.09.2015)

Președintele României, Klaus Iohannis, și soția sa, Carmen Iohannis, împreună cu Președintele SUA, Barak Obama, și soția sa, Michelle Obama, la recepția tradițională oferită de șeful statului american (28.09.2015)

Expoziția poate fi vizitată, în perioada 30 septembrie  – 30 octombrie  2015,  de luni până vineri, între orele 10.00 – 14.00 și 16.00 – 18.00.

Intrarea este  liberă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *