RECHIZITORIU DEVASTATOR AL DNA. Nicolae Matei s-a autoînvestit cu puteri incompatibile cu toate principiile statului de drept și cu regulile unei societăți democratice

nicolae matei

Nicolae Matei este scos din duba poliției pentru a fi dus la audieri, în 2014

Ex-primarul din Năvodari, Nicolae Matei, a fost trimis în judecată, într-un nou dosar, de către Direcția Națională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanța. Este acuzat de trei infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și de conflict de interese. Alături de el au mai fost trimiși în judecată Ștefan Ciocănel, la data faptei secretar al municipiului Năvodari, şi Neculai Dima, ambii sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Constanța 100% este în posesia rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, document care relevă o sarabandă de ilegalități comise de ex-primarul Matei.

Dacă dați click aici: Rechizitoriu anonimizat MATEI NICOLAE puteți citi întregul rechizitoriu.

Iată cazul pe scurt, așa cum îl prezintă Ordinea.ro.

În 2008, Nicolae Matei a încetat să mai fie un simplu consilier local, fiind votat drept primar al localităţii, în ciuda faptului că nu avea cunoştinţe elementare de gramatică şi se exprima într-un mod extrem de rudimentar. Pe 18 noiembrie 2008, acţionând în noua sa calitate, Matei a aprobat o cerere formulată de SC Legmas SA, în care era acţionar majoritar, de a obţine certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren de 61.968 mp, din incinta Taberei Năvodari, pe care se aflau 13 clădiri proprietatea Sind-România SRL (desigur, clădirile se aflau pe teren, nu şi în planul de situaţie întocmit în beneficiul lui Matei de specialiştii cadastrali angajaţi de el, încă din 2007). Firma lui Matei avea dreptul să primească acest teren în câmp, pe cealaltă parte a Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, acolo unde funcţiona Legmasul (fostă IMAIA). Cu toate acestea, primarul îşi mutase drepturile peste canal, în Tabăra de Copiii, mai ales că totul depindea de pixul lui. Pe 8 decembrie 2008, luând de bun ce zicea primarul, Ministerul Agriculturii a emis un certificat de atestare a dreptului de proprietate. Ulterior, având complicitatea unui notar public şi a Oficiului de Cadastru de la Constanţa, Legmas SA a dezmembrat terenul în 60 de loturi, care au fost intabulate fără probleme, deşi în realitate erau probleme mari în joc. 49 de loturi şi 4 clădiri au fost apoi vândute la un preţ subevaluat către Top Vision SRL, cealaltă firmă a lui Matei, în care acesta era (şi este încă) asociat unic. Mai departe, Top Vision a vândut 19 loturi, din cele 49, către terţi, printre care şi persoane care contribuiseră la această escrocherie imobiliară de proporţii.

 

După doar câteva luni de la această ispravă, mai exact pe 8 mai 2009, TSP Ecoterm SA a scos la vânzare suprafaţa de 110.000 de metri pătraţi de teren care făcuse obiectul procesului câştigat de Sind-România SRL împotriva Consiliului Local Năvodari, la care ne-a referit mai sus. Deşi în cauză se pronunţase o hotărâre irevocabilă, lui Matei nu i-a păsat de justiţie şi a tras sforile ca terenul Taberei să fie parcelat şi vândut unor terţi, care mai apoi şi-au intabulat dreptul de proprietate la Oficiul de Cadastru. Ulterior, TSP Ecoterm a fost băgată în faliment, pentru a se zădărnici răspunderea penală.

Mai jos aveți câteva selecții din rechizitoriul DNA Constanța.

Procurorii DNA spun că în calitate de Primar al oraşului Năvodari, cu ştiinţă şi cu încălcarea legii, inculpatul Matei Nicolae şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de Primar al oraşului Năvodari, în legătură cu executarea silită a unui SRL pentru mai multe creanţe fiscale, care a suferit vătămări ale drepturilor şi intereselor legitime, bunurile imobile ale debitoarei fiind adjudecate de o firmă administrată de concubinul surorii sale.

În anul 2011, inculpatul Matei Nicolae a inițiat o Hotărâre a Consiliului Local Năvodari, întocmind proiectul și expunerea de motive, act prin care un număr de 298 de clădiri situate în Tabăra de copii Năvodari, au fost inventariate în domeniul privat al orașului Năvodari, realizându-se astfel o expropriere de fapt a societății comerciale, iar ulterior a pus în executare această hotărâre, acte care au fost îndeplinite de către suspect cu încălcarea art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția EDO, art.44 alin.1-3 din Constituția României, art.480 și 481 C.civ.din 1864 (în vigoare la data săvârșirii faptelor), art.63 alin.5 lit.d din Legea nr.215/2001 și art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001 şi care au produs o vătămare a dreptului de proprietate al SRL-ului, evaluată la suma de 4.482.438,13 lei și au obținut foloase patrimoniale necuvenite UAT Năvodari.

La data de 18.11.2008, în calitate de Primar al oraşului Năvodari, inculpatul Matei Nicolae a întocmit şi semnat o adresă prin care şi-a dat acordul pentru recunoaşterea dreptului de proprietate al unei societăți pe acțiuni, asupra unui teren în suprafaţă de aproximativ 6,2 ha care aparţinea în realitate oraşului Năvodari, realizând pe această cale un folos material pentru sine.

În anul 2010, inculpatul Matei Nicolae a sprijinit acţiunile acestei firme de a înstrăina la preţuri subevaluate loturi de teren ca urmare a dezmembrării terenului dobândit ca urmare a emiterii unui certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către Ministerul Agriculturii, cu scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale.

În anul 2010, inculpatul Matei Nicolae a contribuit la disimularea adevăratei naturi a provenienţei suprafeţelor de teren, cunoscând că această suprafaţă provenea din săvârşirea de infracţiuni şi totodată, a contribuit, direct, la dobândirea de către Dima Neculai a suprafeţei de teren, deşi cunoşteau că provin din săvârşirea de infracţiuni.

În anul 2008, inculpatul Matei Nicolae, în calitate de primar al orașului Năvodari, a procedat la emiterea, în mod repetat, de adrese care nu corespundeau realităţii privind situaţia juridică a suprafeţei de 6,2 ha teren.

În anul 2008, mai multe persoane, funcționari publici în cadrul Primăriei orașului Năvodari, l-au ajutat pe inculpatul Matei Nicolae să comită infracţiunile de abuz în serviciu legate de exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu care decurgeau din funcţia de Primar al oraşului Năvodari, în legătură cu dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţa de 6,2 ha.

În perioada 2007 – 2008, în baza unei înțelegeri prestabilite cu inculpatul Matei Nicolae, inculpatul Dima Neculai l-a ajutat pe acesta din urmă să comită infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina sa, prin formularea solicitării care a stat la baza emiterii unei adrese și prin depunerea unor documente în susținerii cererii, cunoscând că aceasta era neîntemeiată și vizând obținerea pe căi ilicite a unui teren superior valoric, iar ulterior a beneficiat de pe urma comiterii infracțiunii de abuz în serviciu de către inculpatul Matei Nicolae.

În anul 2008, inculpatul Dima Neculai l-a ajutat pe inculpatul Matei Nicolae să emită, în mod repetat adrese, în numele Primăriei oraşului Năvodari, deşi acestea nu corespundeau adevărului.

În anul 2008, l-a ajutat pe inculpatul Matei Nicolae, pentru ca acesta, în calitate de Primar al oraşului Năvodari, să participe la luarea deciziei de dobândire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 6,2 ha teren intravilan de către ofirmă privată, obţinând în mod indirect foloase materiale pentru sine.

În anul 2010, în calitate de reprezentant al unei firme private, inculpatul Dima Neculai a înstrăinat la preţuri subevaluate loturi de teren ca urmare a dezmembrării, cu scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale.

În anul 2010, în calitate de reprezentant al unei firme private, inculpatul Dima Neculai a disimulat adevărata natură a provenienţei suprafeţelor de teren dobândite de către aceasta, cunoscând că această suprafaţă provenea din săvârşirea de infracţiuni şi totodată, a dobândit suprafeţe de teren, deşi cunoştea că proveneau din săvârşirea de infracţiuni.

În anul 2010, firma a înstrăinat la preţuri subevaluate loturi de teren ca urmare a dezmembrării terenului în suprafață de 6,2 ha, dobândit prin recunoașterea dreptului de proprietate de către Ministerul Agriculturii, cu scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale.

În anul 2010, firma a disimulat adevărata natură a provenienţei suprafeţelor de teren dobândite prin recunoașterea dreptului de proprietate de către Ministerul Agriculturii, cunoscând că această suprafaţă provenea din săvârşirea de infracţiuni.

În anul 2007, la solicitarea unei firme reprezentată de inculpatul Matei Nicolae, a fost întocmită o schiţă cadastrală a unui teren în suprafaţă de 61.968 m.p., situat în intravilanul oraşului Năvodari, (…), în incinta Taberei de copii Năvodari.

„În mod evident, acest teren nu avea nicio legătură cu cel care făcuse obiectul Ordinului MFA nr.762/1960, situat de cealaltă parte a Canalului Dunăre – Marea Neagră – Poarta Albă – Midia Năvodari, la ieşirea din oraşul Năvodari către comuna Lumina, pe partea dreaptă a drumului dintre aceste două localităţi, lângă fosta fabrică de cărămidă Mamaia Sat şi lângă actuala fabrică (…) SA.

De altfel, acest lucru este evident şi în considerarea împrejurării că, după cum se va arăta în cele ce urmează, terenul care a fost reprezentat în schiţa cadastrală ar fi trebuit să fie aferent fabricii SC (…) SA şi să fie necesar desfăşurării activităţii conform obiectului lor de activitate. Or, în această situaţie se găsea terenul care făcuse obiectul Ordinului MFA nr.762/1960, care era într-adevăr aferent fabricii SC (…) SA, situată pe str. (…), la ieşirea din Năvodari către com. Lumina şi nu terenul reprezentat în schiţa cadastrală amintită, aflat în zona Taberei de copii Năvodari, lângă şoseaua dintre Mamaia Nord şi oraşul Năvodari, pe strada (…). Astfel cum rezultă din planul de situaţie întocmit de (…), pe terenul respectiv se aflau mai multe construcţii: două magazii, uzină electrică, wc exterior, bordei, cantină, sală de mese, grup sanitar, două magazii tip cabană, depozit de carburanţi, hangar şi o remiză tip şopron (…).

Schiţa cadastrală a fost utilizată de SC (…) SA şi inculpatul Dima Neculai, împreună cu numeroase alte înscrisuri, la Ministerul Agriculturii, pentru a solicita emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului situat în oraşul Năvodari, (…), Tabăra Nord, conform HG nr.834/1991 (…).

(…)

În continuare, autoritatea publică locală a mai comunicat, prin aceeaşi adresă, că terenul în suprafaţă de 61.968 mp vizat de SC (…) SA face parte din domeniul privat al oraşului Năvodari şi figurează la poziţia nr.59 din lista de inventariere, ce constituie anexa la HCL Năvodari nr.54/14.03.2007.

Astfel cum rezultă din anexa la HCL Năvodari nr. 54/2007, predate de Primăria oraşului Năvodari prin adresa nr. (…)/09.09.2016, terenul indicat de SC (…) SA făcea parte dintr-o suprafaţă de 1.302.800,55 m.p., aparţinând domeniului privat al oraşului, aflată în zona Taberei Năvodari şi care avea o valoare contabilă de 35.547.824,97 lei (…).

După cum se va arăta în cele ce urmează, terenul asupra căruia, în urma manoperelor frauduloase ale inculpaților Dima Neculai și Matei Nicolae, a fost recunoscut dreptul de proprietate al SC (…) SA, făcea parte dintr-o suprafață mai mare de teren asupra căreia SC (…) SRL avea un drept de folosință pe durată nedeterminată.

(…)

Prin anexa la ordinul nr. (…) din 15.06.2007, s-a stabilit comisia de stabilire şi evaluare a terenurilor aflată în patrimoniul SC (…) SA, compusă din: Dima Neculai, (…),(…),(…) şi (…) .

Comisia a întocmit procesul verbal de delimitare din 04.07.2007 prin care a fost delimitat terenul de 6 ha situat în Tabără de copii Năvodari, (…) , în prezenţa vecinilor care au semnat procesul verbal, respectiv inculpaţii Matei Nicolae, în calitate de reprezentant al SC (…) SRL şi (…) în calitate de arhitect şef (…). Comisia din cadrul SC (…) SA a întocmit şi înscrisul denumit „Situaţia privind stabilirea terenurilor aflate în patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat”, din cuprinsul căreia rezultă că suprafaţa de teren menţionată în Ordinul MFA nr.762/20.08.1960 era de 62.005 m.p., suprafaţa care a rezultat din măsurători era de 61.968 m.p. dar şi că pe acest teren se aflau construcţii în suprafaţă totală de 4.566 m.p. (…).

În continuare, schiţa cadastrală întocmită de (…) a fost recepţionată conform procesului verbal de recepţie încheiat la data de 06.07.2007 (…).

De asemenea, SC (…) SA a depus la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi un raport de evaluare a terenului vizat, întocmit în mai 2008, din care rezultă că valoarea acestuia era de 813.020 lei, echivalent a 221.226 euro (…).

În final, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis în baza documentaţiei depuse de SC (…) SA, certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr.(…)/08.12.2008, pentru terenul în suprafaţă de 61.968 m.p. identificat conform schiţei cadastrale întocmită de (…) şi depusă de SC (…) SA (…).”, se arată în rechizitoriul anonimizat al procurorilor DNA.

Printr-un HCL din 24.05.2011 a fost aprobată completarea și actualizarea inventarului bunurilor care aparțin domeniului privat al orașului Năvodari, fiind cuprinse în acest inventar un număr de 298 de clădiri din Tabăra Năvodari. Această hotărâre a fost inițiată de către inculpatul Matei Nicolae care a întocmit proiectul și expunerea de motive.

Așadar, prin două HCL-uri, inculpatul Matei Nicolae s-a autoînvestit cu puterea de analiza și de a constata existența sau inexistența titlurilor de proprietate pentru clădirile de pe raza orașului Năvodari aparținând unor persoane fizice sau juridice de drept privat, și respectiv validitatea ori nevaliditatea lor, iar în cazul în care aprecia că acestea nu existau ori nu erau valabile, să procedeze la exproprierea clădirilor.

În mod evident, asemenea puteri, conferite prin hotărâre de consiliu local, sunt incompatibile cu toate principiile statului de drept și cu regulile unei societăți democratice.

În plus, analizarea existenței sau validității titlurilor de proprietate pentru construcțiile din raza unității administrativ teritoriale, aparținând particularilor nu se regăsesc printre atribuțiile primarului, astfel cum sunt reglementate de art.63 din Legea nr.215/2001.

Mai trebuie precizat că HCL nr.70/2011 a fost adoptată la data de 21.04.2011, tot la inițiativa inculpatului Matei Nicolae, care a întocmit proiectul de hotărâre precum și expunerea de motive.

În preambulul HCL (…)/2011 sunt menţionate şi temeiurile inventarierii în domeniul privat al oraşului Năvodari a celor 298 de clădiri enumerate în anexa ei nr.1, respectiv art.4 din Legea nr.213/1998, HCL nr.70/2011 şi HCL nr.103/2011 (arătate mai sus), art.477 C.civ. din 1864 şi art.25 din Legea nr.213/1998.

Art.4 din Legea nr.213/1998 prevedea că „domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată”.

Art.477 C.civ din 1864 prevedea că „toate averile vacante şi fără stăpâni, precum şi ale persoanelor care mor fără moştenitori, sau ale căror moşteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public”.

Art.25 din Legea nr.213/1998 prevedea că „în accepţiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public, cuprinsă în art. 477 din Codul civil, se înţelege domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz”.

Se constată, aşadar, că singurele temeiuri în baza căruia cele 298 de clădiri au fost incluse în domeniul privat al oraşului Năvodari l-au constituit articolele 1 din HCL nr.70/2011 şi HCL nr.103/2011, adoptate cu puţin timp înainte de HCL (…)/2011 şi art.477 C.civ din 1864.

De altfel, nemotivarea acestei hotărâri și înșiruirea unor texte legale fără legătură cu obiectul actului au fost observate și de Tribunalul Galați care a analizat, în primă instanță, legalitatea HCL (…)/2011 și care a dispus anularea acesteia (…).

Dincolo de împrejurarea că, după cum se va arăta în continuare, art.1 din HCL nr.70/2011 şi HCL nr.103/2011 sunt în mod absolut și total în contradicție cu legislația internă, Convenția EDO și Constituția României, ele era și inaplicabile în prezenta cauză.

Astfel, încă în data de 20.05.2011, la trei zile după emiterea adresei nr. (…) , cu trei zile înainte ca ea să fi fost comunicată SC (…) SRL și cu opt zile înainte ca termenul prevăzut de ea să se fi împlinit comisia pentru administrația publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor și comisia pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget-finanțe, administrarea domeniului public și privat, servicii și comerț avizau proiectul hotărârii de expropriere, ceea ce demonstrează că acesta fusese anterior întocmit.

Această înșiruire de evenimente demonstrează că inculpatul Matei Nicolae luase deja decizia exproprierii SC (…) SRL, înainte de a verifica dreptul de proprietate al acesteia asupra construcțiilor care alcătuiau Tabăra de copii Năvodari și urma să o pună în practică, solicitarea de informații cu privire la titlul de proprietate al acesteia fiind doar o formalitate menită să asigure aparența conformității acțiunii de privare de proprietate, oricum absolut nelegală, cu hotărârea de consiliu local.

HCL-ul din 2011 a fost avizat pentru legalitate de către inculpatul Ciocănel Ştefan, în calitate de consilier juridic, cu atribuţii de secretar, pe durata lipsei din instituţie a titularului. La scurt timp după comiterea faptei reținute în sarcina sa, inculpatul Ciocănel Ștefan a părăsit funcția publică și a devenit directorul SC Tabăra Năvodari SA, la înființarea căreia au fost aduse drept aport la capitalul social, o parte din bunurile expropriate de la SRL-ul expropriat.

De asemenea, inculpatul Ciocănel Ștefan era un apropiat al inculpatului Matei Nicolae, dobândind o parte din terenurile asupra căruia acesta din urmă și-a desfășurat activitatea infracțională care a făcut obiectul altui dosar DNA.

Prin Hotărârea Consiliului Local Năvodari s-a aprobat înfiinţarea SC Tabăra Năvodari SA prin asocierea oraşului Năvodari cu un SRL.

Capitalul social vărsat de acţionari urma să fie de 4.725.000 lei din care 4.500.000 lei reprezentau aport în natură adus de oraşul Năvodari, la care se adăugau 112.500 lei aport în numerar adus de unitatea administrativ teritorială, iar 112.500 lei reprezentau aport în numerar adus de SRL.

În ciuda disproporţiei contribuţiilor dintre cei doi asociaţi la capitalul social al SC Tabăra Năvodari SA, oraşul Năvodari urma să dobândească 40% din părţile sociale ale societăţii înfiinţate iar SRL-ul 60%.

Prin aceeaşi hotărâre s-a aprobat transferul şi intabularea construcţiilor, aduse ca aport în natură de către oraşul Năvodari, în favoarea SC Tabăra Năvodari SA, precum şi întabularea dreptului de folosinţă al societăţii asupra terenului în suprafaţă totală de 581.373 m.p. aferent construcţiilor, o dată cu introducerea acestora ca aport în natură la capitalul social al SC Tabăra Năvodari SA, în favoarea şi pe durata existenţei societăţii. Aceste construcții, enumerate în anexele Hotărârii erau cele expropriate de facto de la SRL prin HCL-ul din 2011.

Procedura de adoptare a HCL din 2011 a fost inițiată de către inculpatul Matei Nicolae care a întocmit proiectul de hotărâre și a supus-o adoptării Consiliului Local. Conform anexelor la HCL, oraşul Năvodari a adus ca aport în natură la capitalul social al SC Tabăra Năvodari SA numeroase clădiri care aparţineau în realitate SRL-ului (spaţii de cazare, spaţii comerciale, cabane, spaţii administrative, anexe etc), care fuseseră afectate uzului Taberei de copii Năvodari şi care fuseseră în mod abuziv preluate în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale.

Asocierea dintre oraşul Năvodari şi SRL a făcut obiectul unui control al Curţii de Conturi.

Auditorii acestei instituţii au constatat că oraşul Năvodari a aprobat înfiinţarea SC Tabăra Năvodari SA prin HCL-ul28.07.2011, deşi potrivit art. 5 alin. 1 şi 6 din Legea nr 31/1990, societatea pe acţiuni se constituie prin contract de societate şi statut şi în condiţiile în care unitatea administrativ teritorială nu putea avea calitatea de acţionar al unei societăţi comerciale cu scop lucrativ şi care nu prestează un serviciu public.

Astfel, Consiliul local Năvodari nu avea competenţe şi atribuţii în domeniul dezvoltării şi susţinerii unei activităţi de turism privat şi nici nu avea dreptul de a utiliza resursele financiare publice în acest scop, întrucât, potrivit art. 9 alin.1 din Legea nr.215/2001, în cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.

Totodată, SC Tabăra Năvodari SA nu este un organism prestator de servicii publice şi nici de utilitate publică ci o persoană juridică de drept privat, care funcţiona în condiţiile economiei de piaţă, cu scopul obţinerii de profit şi nu prestează servicii sau activităţi fără de care comunitatea nu-şi poate desfăşura activitatea în bune condiţii şi activităţi care prin natura lor sunt destinate tuturor membrilor comunităţii, iar potrivit art. 17 din Legea nr.215/2001, “Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, în condiţiile legii”.

Asocierea dintre SC Tabăra Năvodari SA şi SRL a fost nelegală şi din cauza lipsei competenţei Consiliului Local Năvodari de a decide în acest sens.

Astfel, conform art.36 lit.a din Legea nr.215/2001, consiliile locale au “atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local”, însă textul se referă la participaţii deţinute la societăţi comerciale şi regii autonome de interes local, SC Tabăra Năvodari SA neavând un asemenea caracter.

Apoi, potrivit art.36 lit.b din Legea nr.215/2001, consiliile locale mai au şi „atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului”, însă acestea nu au nicio legătură cu înfiinţarea de societăţi comerciale de drept privat, cu scop lucrativ, ci constau în aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale.

Conform art.36 lit.c din Legea nr.215/2001, consiliile locale au „atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului”, însă legea stabileşte limitativ modalităţile în care pot fi exploatate de terţe persoane bunurile proprietate publică sau privată ale UAT, respectiv prin darea în administrare, concesionare sau închiriere. Potrivit art. 124 din aceeaşi lege, „consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice”.

Prin urmare, Consiliul Local Năvodari nu avea dreptul de a da în folosinţă gratuită terenurile proprietate privată ale oraşului către o persoană juridică cu scop lucrativ, care nu desfăşoară activităţi de binefacere ori utilitate publică şi nici un serviciu public.

De asemenea, din prevederile limitative ale art. 123 alin.1 şi 2 din Legea nr.215/2001, conform cărora „consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau, judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii. (2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii”, rezultă că legea nu permite înstrăinarea bunurilor în modalitatea participării lor ca aport în natură la constituirea unei societăţi comerciale în care UAT nu deţine controlul.

Nici atribuţiile prevăzute de art.36 lit.e din Legea nr.215/2001, respectiv cele “privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern”, nu au legătură cu înfiinţarea de societăţi comerciale cu scop lucrativ, ci se referă la cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine care au calitatea de instituţii (cooperarea interinstituţională).

Auditorii Curţii de Conturi au mai constatat că UAT Năvodari a participat cu toate bunurile (terenuri şi clădiri) necesare realizării scopului pentru care s-a constituit societatea, iar conform art.9 HCL nr.152/28.07.2011 s-a aprobat transferul şi intabularea construcţiilor în favoarea SC Tabără Năvodari SA, după cum, potrivit art. 10 din hotărâre s-a aprobat intabularea dreptului de folosinţă asupra terenului proprietate privată al Oraşului Năvodari, cu dreptul de a edifica obiective şi construcţii pe terenul proprietate privată al oraşului.

Astfel, prin înfiinţarea acestei societăţi, construcţiile considerate a fi din patrimoniul privat sau public al UAT au fost înstrăinate definitiv către o societate comercială în care oraşul Năvodari, ca acţionar minoritar, nu deţinea controlul şi, în acest mod, bunurile respective nu au mai putut fi recuperate iar acţionarul minoritar nu a avut control asupra lor.

Prin darea în folosinţă a terenurilor UATO către SC Tabăra Năvodari SA, concomitent cu transferul în proprietatea acesteia a clădirilor edificate pe aceste terenuri, precum şi cu acordarea dreptului SC Tabăra Năvodari SA de a edifica „diferite obiective şi construcţii pe terenul proprietate privată al Oraşului Năvodari dat în folosinţa SC Tabăra Năvodari SA” (conform art. 12 din HCL nr 152/2011), s-a ajuns la înstrăinarea de facto a acestor terenuri.

Or, potrivit art. 693 din noul Cod civil, SC Tabăra Năvodari SA, controlată de acţionarul majoritar, adică de SRL, poate bloca permanent recuperarea terenurilor de către oraşul Năvodari, în cazul în care în viitor s-ar putea da acestor terenuri o folosinţă publică eficientă.

De altfel, acest lucru este specificat expres şi aprobat de dinainte de HCL nr. (…) /2011, în art. 13, care prevede că ,,Consiliul local Năvodari nu poate să retragă dreptul de folosinţă total sau parţial al terenului, proprietate privată al oraşului Năvodari, decât cu aprobarea SC Tabăra Năvodari SA”.

De asemenea, UATO Năvodari este acţionar minoritar în condiţiile în care potrivit actului de constituire, participarea la capitalul social al acestei societăţi este de 40% (fără nicio justificare), şi anume, aport în natură de 4.500.000 lei şi 1.500.000 lei aport în numerar, în timp ce asociatul majoritar, SRL-ul, deţine 60%, aportul în numerar fiind de 9.000.000 lei, deşi aportul în natură (cel mai important pentru realizarea obiectului de activitate statuat prin statutul societăţii) aparţinea în totalitate UATO Năvodari.

Având în vedere calitatea de acţionar minoritar a oraşului Năvodari, construcţiile aport la capitalul social al societăţii – din patrimoniul privat sau public al UAT, au fost înstrăinate definitiv, către un particular – societate comercială, în care oraşul Năvodari, care nu deţine controlul, şi astfel aceste bunuri nu mai pot fi recuperate iar acţionarul minoritar nu poate avea controlul asupra lor.

Auditorii Curţii de Conturi au mai stabilit că prin darea în folosinţă a terenurilor UATO către SC Tabăra Năvodari SA, concomitent cu transferul în proprietatea acesteia a clădirilor edificate pe aceste terenuri, precum şi cu acordarea dreptului SC Tabăra Năvodari SA de a edifica „diferite obiective şi construcţii pe terenul proprietate privată al Oraşului Năvodari dat în folosinţa SC Tabăra Năvodari SA”, conform art. 12 din HCL nr 152/2011, se ajunge la înstrăinarea de fapt a acestor terenuri, în mod netransparent, fără respectarea procedurilor prin care imobilele din domeniul public şi privat pot fi înstrăinate şi a principiilor legalităţii şi eficienţei în gestionarea patrimoniului public.

În acelaşi timp, asociatul majoritar, SRL-ul, nu a respectat art.7 din actul constitutiv iniţial care stabilea obligaţia sa de aport în numerar în sumă totală de 9.000.000 lei, în termen de 12 luni, respectiv până la data de 10.08.2012.

Dacă dați click aici: Rechizitoriu anonimizat MATEI NICOLAE puteți citi întregul rechizitoriu.

2 comments

  • Escrocii analfabeti s au priceput sa faca potlogarii de milioane , sa fie pedepsiti asa cum li se cuvine , asteptam verdictul .

  • IN CONSTANTA NU SE MAI GASESC OAMENI CINSTITI CI CORECTI ? DE UNDE L ATI LUAT PE ACEST HOT , ESCROC ,ANALFABET SA CONDUCA NAVODARI UN ORAS. IN FORMARE CU POSIBILITATI MULTIPLE , ASTEPT O JUDECATA ASPRA A INFRACTORILOR , FARA MILA .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *