S-a scris istorie azi, în Constanța. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vizitat baza militară de la Mihail Kogălniceanu, alături de președintele României, Klaus Iohannis.
România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta, iar alianţa dintre cele două state se bazează pe o prietenie de două secole, a declarat miercuri preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care a vizitat Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” şi a avut convorbiri cu omologul său român.
„România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta. Alianţa dintre ţările noastre se bazează pe o prietenie de două secole. Am evocat acest lucru împreună şi de mai multe ori. În faţa unor crize grave care ameninţau securitatea sa, România a putut să conteze pe fraternitatea Franţei. Sunt mândru că astăzi continuăm această tradiţie istorică. Pentru a merge încă şi mai departe, dorim să mai avansăm în continuare pe plan bilateral, lucrăm la cererea autorităţilor române la un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române. Miniştrii de resort au putut să discute şi să stabilească un document-cadru şi pe plan politic şi militar dorim să consolidăm acest document-cadru şi această cooperare”, a spus preşedintele francez.
Chestionat în mod repetat de ziariștii români cu privire la declarația sa anterioară, în care a spus că Rusia nu trebuie umilită, Macron a spus că poziția Franței e clară: ”A, spus din prima zi că Rusia e agresorul. Am condamnat ferm acest război și am luat măsuri. Dificultatea acum este că trebuie să fim lucizi și să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia (…) Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală, eu încerc să fiu coerent cu ceea ce spun”.
În ceea ce privește poziția față de războiul din Ucraina, Macron a spus că ”pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, va trebui să se întâmple la un moment dat şi niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul”.
Iohannis i-a mulțumit lui Macron pentru prezența militarilor francezi în România și pentru asumarea de către Franța a calității de lider al Grupului de luptă NATO din țara noastră.
„De altfel, un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat, cu prioritate, despre necesitatea consolidării posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul Concept Strategic, despre susținerea partenerilor Alianței și perspectivele aderării Suediei și Finlandei”, a spus Iohannis.
Cei doi lideri au discutat și despre „continua deteriorare a situației umanitare din Ucraina”.
„Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiații ucraineni care vin în România, precum și sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care și Franța l-a utilizat în „mod intensiv”, a spus Iohannis.
„O altă temă de interes comun prioritar pentru România și Franța, pe care am abordat-o în cadrul discuțiilor, a fost asigurarea securității alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.
România depune eforturi susținute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. Autoritățile noastre caută soluții integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noștri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul Președinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv”, a continuat el.
„De asemenea, am discutat și despre sprijinul substanțial pe care România și Franța îl acordă Republicii Moldova. Mă bucur că, după vizita de acum în România, domnul președinte va ajunge la Chișinău și, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă față multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Iohannis.
El a precizat că „o importantă inițiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care România, Franța și Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie. Am abordat pregătirile pentru conferința de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară”.
„Am abordat și tema securității energetice, inclusiv din perspectiva evoluțiilor din Ucraina și a deciziilor strategice ale Uniunii Europene de eliminare a dependențelor noastre de Federația Rusă. Am subliniat că România este pregătită să-și asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii și va depune toate eforturile pentru a asigura reziliența sectorului energetic pe termen lung”, a continuat Iohannis.
„Am avut o discuție cuprinzătoare cu Președintele Macron și cu privire la perspectivele extinderii spațiului Schengen și am explicat așteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spațiului Schengen va contribui la consolidarea securității și a rezilienței Uniunii în ansamblul său și la întărirea competitivității Pieței Unice, în beneficiul cetățenilor europeni.
Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franței pentru deblocarea procesului de aderare a țării noastre la Schengen”, a spus șeful statului.
„În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranți trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă și de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite și cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susținut importanța unui semnal politic clar privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambițios pro-european, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie.
Cu privire la Balcanii de Vest, am reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord”, a continuat el.
Sursă foto: Președinția României
