Șapte județe din România se dezvoltă mai repede decât celelalte și se îndreaptă spre nivelul de trai din Europa. București a depășit deja acest nivel. Potrivit statisticilor, puterea de cumpărare este mai mare decât în orașe bogate din Austria sau Germania. Restul județelor, printre care și Constanța, au o dinamică mult mai slabă.
În anul 2000 când România a început procesul de negociere pentru a intra în UE PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) reprezenta doar 26% din media UE, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, scrie HotNews.ro.
„Era atunci cel mai scăzut nivel din UE. În 2007 când România a intrat în UE, PIB/capita reprezenta 44% din media UE. Acum, PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC) este 77%, fiind deasupra Greciei care are 68%, similar cu Portugalia (77%), Ungaria (77%) și puțin sub Polonia (79%)”, a spus el.
„Este o convergență impresionantă, dar nu e momentul să ne bucurăm. Creșterea în România, în această perioadă nu a fost distribuită egal”, a spus el.
Potrivit acestuia, Bucureștiul este acum la peste 160% PIB/capita comparativ cu niveluri mult mai scăzute în alte regiuni.
„Continuând și îmbunătățind absorbția fondurilor europene reprezintă cea mai bună cale de a îmbunătăți creșterea potențială a economiei, fiind bună pentru o mai bună distribuție a PIB-ului în țară. Un alt factor care îmbunătățește economia este, desigur, capitalul uman”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
Din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională, celelalte 27 având o dinamică mai slabă.
Cel mai bogat județ, care este de departe București. Are 263% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte este de peste 2,5 ori mai bogat decât media, a explicat la o conferință anterioară și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Din păcate, suntem bine reprezentați și la celălalt capăt al clasamentului.
Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui, a explicat Ionuț Dumitru.
De altfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.
Județele care aleargă cel mai rapid în convergența reală sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.
Recomandare: La cât a ajuns salariul mediu al unui constănțean
O Românie a extremelor
Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln, adică avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt.
Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.
Potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică, Capitala „producea” în 2019 peste un sfert din PIB-ul României. Banatul contribuie cu 9,5%, oltenii „aduc” 7,7% (cel mai puțin), Moldova contribuie cu 10,3% iar regiunea sud-est cu 9,4%. Prin urmare, ordinea în care regiunile contribuie la PIB este: București, zona de Nord-Vest, Muntenia, Centrul țării, Moldova, Regiunea Sud-Est, Banat și Oltenia.
Notă: Paritatea puterii de cumpărare – PPC (engleză- Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regula euro sau dolari. Având în vedere ca prețurile bunurilor si serviciilor diferă de la un stat la altul paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un coș de bunuri. Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosita pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Așa se explică de ce, deși PIB/capita e mai mare în Grecia decât în România, la paritatea puterii de cumpărare stăm mai bine decât ei.
