Proiectul „Sunset Sea-mphony 2017” debuteaza sambata, 29 iulie 2017. In aceasta prima zi, orchestra Bigg Dimm a’Band va sustine doua concerte: primul intre orele 19:00 – 20:00, al doilea intre orele 20:30 – 21:30. Incepand de duminica, 30 iulie 2017 si pana pe 27 august 2017, sunteti invitati sa asistati la cate un concert zilnic, intre orele 20:00 – 21:00. Concertele se vor desfasura pe faleza Cazino Constanta, pe platoul din zona grupului statuar „Pescarii” (29 iulie – 12 august 2017) si in zona amfiteatrului statuii lui Mihai Eminescu (13 – 27 august 2017). Publicul va putea asista in mod gratuit la toate concertele.
„Am creat acest proiect pentru ca noi suntem convinsi ca orasul Constanta are nevoie de evenimente culturale de calitate. Ii asiguram pe constanteni si pe turisti ca vor urmari spectacole deosebite si multumim pe aceasta cale Primariei Constanta pentru increderea in acest proiect si pentru finantarea acordata. Concertele la apus de soare, la malul marii, in aer liber, reprezinta un eveniment inedit atat pentru iubitorii muzicii clasice cat si pentru cei care prefera genuri diferite, de exemplu pop-rock. Va invitam sa ascultati live surprizele oferite de orchestra Bigg Dimm a’Band a Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca” a declarat Georgiana Rusu (foto), manager de proiect.
Coordonatorul de activitati Sebi Patrunjei a precizat ca in eventualitatea in care unul sau mai multe concerte nu vor putea avea loc din cauza conditiilor meteo nefavorabile, acestea vor fi reprogramate in diminetile zilelor de weekend.
Proiectul presupune organizarea, in perioada 28 iulie – 27 august 2017, intre orele 20:00 – 21:00, a 31 de concerte simfonice, pe faleza Cazinoului Constanta, cu orchestra simfonica Bigg Dimm a’Band a Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj – Napoca, dirijor Razvan Metea. Repertoriul concertelor va fi variat, accesibil pentru publicul larg si va cuprinde piese celebre de muzica simfonica precum si adaptari pentru interpretarea cu instrumente clasice ale unor melodii cunoscute, evergreen-uri, hit-uri pop-rock romanesti si straine, cantece cunoscute de muzica populara romaneasca sau melodii celebre de pe coloana sonora a filmelor. Pentru o cat mai mare diversitate muzicala si avand in vedere faptul ca publicul va fi in continua schimbare, vor fi stabilite mai multe repertorii distincte a cate 60 de minute, care vor fi prezentate fara ca programul sa fie acelasi. Spectacolele presupun inclusiv interactiunea cu spectatorii: prezentarea de catre dirijor a catorva date informative despre melodiile interpretate, scurte dialoguri pe teme muzicale cu publicul si, in eventualitatea in care printre spectatori se afla muzicieni doritori, invitarea acestora sa sustina scurte fragmente interpretative alaturi de orchestra sau chiar sa dirijeze orchestra pentru cateva momente.
Din repertoriu vor face parte: Ouverture – Wilhelm Tell, Spargatorul de nuci – Tchaikovsky, Galop infernal – Offenbach, Marsul toreadorilor – Carmen, de Bizet, Marsul triumfal – Aida, Radetzky marsh – Strauss, Anotimpurile – Vivaldi, Dansul betivilor – Traviata, Zborul bondarului – Rimski / Korsakov, Dansul sabiilor – Aram Khachaturian, Dans ungar nr. 5 – Brahms, Rondo a la turca – Mozart, Rapsodia 1 – Enescu, Hora staccato – Grigoras Dinicu, Balada – Ciprian Porumbescu, Concert nr. 1 – Tchaikovsky, Simfonia nr 5 – Beethoven, Ride of Valkiries – Wagner, Zarathustra – Strauss, Dunarea albastra – Strauss, Valurile Dunarii – Strauss, O fortuna – Carmina Burana, Espana cani – Narro, Dansul cavalerilor – Prokofiev, Eine kleine nacht music – Mozart, Bolero – Ravel, Simfonia nr. 40 – Mozart, Voces primavera – Strauss, Lacul lebedelor – Tchaikovsky, Moonlight sonata – Beethoven, Somewhere in time – Rahmaninov, Imnul Ligii Campionilor la fotbal, Chariots of fire – Vangelis, Conquest of paradise – Vangelis, The big country – Jerome Moross, Oxygene Part 4 – Jean Michel Jarre, melodii de pe coloana sonora a filmelor Superman, Rocky, Cei 7 magnifici, Razboiul Stelelor, Raiders march – Indiana Jones, The good, the bad and the ugly, Imperiul contraataca, Piratii din Caraibe, Misiune imposibila, Top Gun, Pantera roz, Pulp Fiction, Back to the future, Requiem for a dream, Love story, Nasul si multe altele.
Proiectul este organizat de Rusu I. Georgiana P.F.A. si este finantat de Primaria Municipiului Constanta, cu suma de 334.800 lei. Partener oficial al proiectului este Dobrogea TV.
335.000 lei (aproape 75.000 euro!!!) sifonați din banii publici! Nu sunt împotriva culturii, dar SA NU FIE DIN BANI PUBLICI!!! Cine dorește cultura, bravo, felicitari și… SA PLATEASCA! La fel și la evenimentele sportive sau muzicale: plătiți bilet! A spus foarte bine Ștefan Bănică Jr. : „Concertele gratuite înseamnă prostituție culturală”. Terminați cu sifonăriile de bani publici sub motivația „evenimentelor” (culturale, sportive, muzicale, teatrale etc)! Banii publici trebuie cheltuiți spre folosul tuturor (parcuri, străzi, rețele de utilități publice etc.) nu pentru imbogatirea unor șmecheri care se ascund sub minciuna culturii!
Sunt 335.000 de lei pentru concerte simfonice. Consilierii locali vor aloca luni peste 16 milioane de lei (ați citit bine, 16.000.000) pentru handbaliști și fotbaliști de liga a treia, și alți sportivi. Fără licitație. Oamenii au depus o hartie prin care au cerut. La proiectele culturale se organizează concursuri. Aveți dreptate, primăria trebuie să facă străzi, noi spunem asta de ani de zile, dar cultura e esentială.
Să vă spun o poveste. Se spune că Winston Churchill, premierul englez din cea mai grea perioadă a Regatului Unit al Marii Britanii, apăruse în Parlament, pentru a obţine rectificări bugetare care să susţină efortul de război.
– Să luăm de la cultură!, a propus un lord deputat, iar premierul a clătinat pătimaş, a negare, din uriaşul lui trabuc.
– Nu, de la cultură, în nici un caz!
Dezbaterile au continuat şi mai încrâncenat, dar fonduri pentru susţinerea eforturilor de război nu se găseau şi pace. Şi-atunci, lordul deputat, care ceruse subscrierea bugetului pentru cultură, a întrebat:
– Şi totuşi, de ce nu am confisca bugetul pentru cultură?
Churchill l-a privit mirat, apoi, cu privirea ironică de vechi şi înnăscut, a rostit monoton:
– Fără cultură, pentru ce am mai câştiga războiul?