România a intrat, pe 31 martie 2024, la ora zero, în spațiul Schengen aerian și maritim.
Purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Valentin Iordache a declarat duminică, după ce România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, că prima cursă integral operată fără control de frontieră din spaţiul Schengen este, „uşor ironic”, cursa Austrian Airlines de la Viena, aluzie la faptul că Austria este ţara care se opune admiterii României în Schengen.
„Primii pasageri care au intrat fără control de frontieră în această seară sunt o parte din pasagerii unei curse Lufthansa de la Frankfurt. Au fost 92 de pasageri. Circa 20 dintre aceştia nu au mai trecut prin controlul de frontieră, pentru că s-a făcut ora 0:00. Prima cursă integral operată fără control de frontieră din spaţiul Schengen este, uşor ironic, cursa Austrian Airlines de la Viena”, a declarat iordache.
Românii care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontierele aeriene şi maritime începând de duminică. Concret, aceştia nu se vor mai opri la punctele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare. Se vor face, însă, controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care sunt date în urmărire, sub control judiciar, polițiștii urmând să aibă în dotare dispozitive mobile de control cu care vor putea face verificări.în bazele de date operative.
Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a afirmat duminică, după ce România a intrat în Spaţiul schengen cu frontierele aeriene şi maritime, că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, declarându-se însă convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.
„Eforturile noastre pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe.Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, a subliniat Predoiu.
Ministrul Predoiu: „Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică“
Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a afirmat duminică, după ce România a intrat în Spaţiul schengen cu frontierele aeriene şi maritime, că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, declarându-se însă convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.
„Eforturile noastre pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe. Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, a subliniat Predoiu.
El a declarat că astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, spunând că „este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice şi politice ale României”
Conform ministrului de Interne, din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condiţiilor Schengen.
Cătălin Predoiu a explicat că, pentru securizarea graniţelor, au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative şi instituţionale, precum şi intensificarea cooperării internaţionale. Fiecare pas a fost calculat şi adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă şi externă a spaţiului Schengen, protejând totodată libertăţile fundamentale ale cetăţenilor noştri.
„Odată cu intrarea în Schengen, cetăţenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliţiei de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie. Pentru a avea această libertate de mişcare sporită, acţiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliţia de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informaţii, analize de risc şi indicii rezonabile pentru a contracara orice ameninţare potenţială”, precizează ministrul.
El s-a referit şi la accentul deosebit pus pe protecţia minorilor, autorităţile asigurându-se că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înţelese şi respectate.
Conform ministrului de Interne, în anul 2023, activitatea aeroporturilor şi porturilor maritime româneşti a fost la un nivel ridicat, evidenţiind importanţa şi complexitatea tranziţiei către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene şi afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori.
„Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorităţi publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii şi au fost găsite soluţii de adaptare a situaţiei organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen”, indică Predoiu.
Aeroportul Mihail Kogălniceanu din județul Constanța nu are însă, la acest moment, nicio cursă spre spațiul Schengen.
El a mulţumit tuturor celor care au jucat un rol real în acest proces, arătând că fiecare efort, fie că a venit din partea instituţiilor statului, a partenerilor internaţionali sau a cetăţenilor, a contribuit la acest succes comun.
„Suntem gata să ne asumăm rolul şi responsabilităţile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră şi să continuăm îmbunătăţirea cadrului legislativ UE privind migraţia şi azilul. Mulţumesc tuturor şi împreună să continuăm să construim o Europă unită şi puternică, spre binele fiecărui stat membru, spre binele României şi al cetăţenilor români!”, a conchis ministrul de Interne.
