Guvernul a luat decizia majorării – din nou – a salariului minim brut în România. Din 2025, acesta va fi de 4.050 de lei, în loc de 3.700.
Din calculele guvernului, impactul total al măririi salariului minim brut va fi de 7,4 miliarde de lei: companiile private vor suporta costuri suplimentare de 3,4 miliarde de lei, iar sectorul de stat va avea cheltuieli de 4 miliarde de lei.
Totuși, statul nu impune aceste costuri companiilor fără a obține și beneficii: se așteaptă încasări suplimentare de 2,9 miliarde de lei.
Conform estimărilor Ministerului Muncii, mediul privat va fi cel mai afectat de această creștere a salariului minim brut de la 1 ianuarie. Aproximativ 2,5 miliarde de lei vor reprezenta costul total al salariilor minime din sectorul privat pentru anul 2025.
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor estimează că va înregistra un câștig din diferența dintre cheltuielile pentru majorarea salariilor în sectorul public, calculate pe baza salariului minim brut, și veniturile suplimentare generate din taxe și impozite pe forța de muncă.
Categoriile de salariați care vor beneficia de majorarea salariului minim brut
Această majorare nu va aduce mai mulți bani doar pentru angajații plătiți cu salariul minim, ci și pentru bugetari, ale căror salarii sunt corelate cu salariul minim brut.
Conform datelor Ministerului Muncii, în prezent, 843.668 de angajați sunt plătiți cu salariul minim brut pe economie, reprezentând 15,5% din numărul total de salariați activi.
În sectorul public, 979.852 de bugetari vor avea, de la 1 ianuarie, salariile majorate în funcție de coeficientul de salarizare. Salariile bugetarilor sunt calculate prin înmulțirea salariului minim brut cu coeficientul de salarizare, aceștia reprezentând 18% din totalul angajaților.
Guvernul nu a evaluat dacă mediul de afaceri poate susține o nouă creștere a salariului minim și nici nu a corelat-o cu productivitatea, așa cum ar fi fost de așteptat. Decizia este una pur electorală, menită să aducă mai multe venituri la buget, dar pe seama celor care încă mai produc în România.
Să nu uităm că și amenzile de circulație sunt corelate la salariul minim.
Creștere nesustenabilă
„Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creștere din cadrul Uniunii Europene, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de euro, astăzi. Acest ritm de creștere nu mai este sustenabil, fără investiții și reforme care să ducă la creșteri la fel de accelerate de productivitate. Suntem aproape de media europeană și la media regională. Pe termen mediu, un raport de 45-50% între salariul minim și cel mediu (unde suntem deja) este o formulă echilibrată, care prezintă mai puține riscuri pentru sănătatea economiei. În același timp, este important să mutăm conversația de la salariul minim brut și nivelul său, la cum facem să păstrăm rata accelerată de creștere a salariilor medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită și valoare adăugată mai mare în economie. Nu în ultimul rând, e bine să fim conștienți că, de acum înainte, majorări bruște ale salariului minim, fără măsuri compensatorii de creștere a productivității, vor duce la șomaj în sectoarele mai puțin productive ale economiei, dintre care studiul nostru a identificat treisprezece”, a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
Recomandare:
