Un număr de 10.307 de cazuri de rujeolă s-au înregistrat în România de la debutul epidemiei, din care 37 de decese.
Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în judeţul Prahova: șase. În Brăila au fost câte cinci cazuri, în Bucureşti şi în Călăraşi câte patru cazuri, în Constanţa şi Ialomiţa câte trei, iar în Dâmboviţa şi Olt a fost confirmat câte un caz de rujeolă.
Un al 38-lea deces posibil cauzat de rujeolă este în curs de investigare. Este vorba despre un copil de doi ani din comuna suceveană Mitocu Dragomirnei, care a murit la Spitalul Judeţean Suceava, scrie News.ro.
Cele mai multe cazuri de rujeolă, 3.972, au fost confirmate la copii cu vârsta între 1 şi 4 ani, 1.980 de cazuri au fost la copii cu vârsta sub un an, iar 1.839 de îmbolnăviri au fost la copii cu vârsta între 5 şi 9 ani.
Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, a explicat la Digi24 cum s-a ajuns la o nouă epidemie de rujeolă în România şi a subliniat că informaţiile trebuie oferite corect şi la timp. „În fiecare an se acumulează un număr de copii nevaccinaţi, iar când numărul atinge o anumită valoare este posibilă circulaţia de tip epidemic a virusului. În 2005 au fost mii de cazuri şi 10 decese, iar în 2011 şi începutul lui 2012 au fost 12000 cazuri şi decese”, a explicat Alexandru Rafila. Acesta a subliniat că problema poate fi rezolvată prin acoperire vaccinală şi că atunci când atinge 95% e suficientă pentru a împiedica astfel de situaţii.
„Copiii sunt destul de sensibili și pot muri. Rujeola poate să dea complicații și peste ani de zile. De exemplu poate să dea panencefalita sclerozantă acută care este o boală progresivă fără tratament și poate apărea și la 10 ani după rujeolă. Tocmai din această cauză noi facem propagandă pentru vaccinare. Vaccinul este bun, este sigur și te ferește chiar de moarte. Rujeola este o boală cu care nu ne jucăm, există vaccinare obligatorie în schema de vaccinări a copilului. Acum a apărut moda asta proastă să nu își vaccineze copiii că nu știu ce autism. Vaccinarea împotriva rujeolei este obligatorie, nu este după cum vrea mama”, a declarat conf. univ. dr. Stela Halichidis, managerului Spitalului de Boli Infecțioase, pentru Replica de Constanța.
In 2012 au fost 7450 de cazuri de rujeola in tara, nu 12.000 cum scriu -pseudo-jurnalistii si in niciun caz 12.000 de decese. Acest fapt reiese din raportarile Romaniei la Organizatia Mondiala a Santatii. http://apps.who.int/immunization_monitoring/globalsummary/countries?countrycriteria%5Bcountry%5D%5B%5D=ROU
De asemenea, ceea ce evita constant sa precizeze mass-media este data de la care calculeaza cele 10.000-12.000 de cazuri de rujeola; ei spun doar „de la declansarea epidemiei”. Cand s-a declansat? Si, de fapt, care epidemie? Epidemia implica raspandirea unei boli contagioase INTR-UN TIMP SCURT intr-un AREAL DETERMINAT. Nu s-a raspandit nici intr-un timp scurt (de-aia mass-media si evita sa precizeze de cand sunt calculate cele 10.000-12.000 de cazuri de imbolnavire) si nici intr-un areal specific, ci sunt cazuri izolate.
Jurnalistii lucreaza cu materialul clientului.
Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, a declarat ca sunt 12.000 de cazuri.
Înființată în 1952, Societatea Română de Microbiologie este una dintre cele mai vechi societăți medicale științifice din țara noastră.
Scopul Societății Române de Microbiologie constă în crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru toți specialiștii din domeniul microbiologiei, bolilor infecţioase si sănătaţii publice în vederea ridicării nivelului profesional și științific al școlii românești de medicină şi de microbiologie și a îmbunătățirii continue a cercetării și practicii medicale.
Societatea Română de Microbiologie desfăsoara numeroase activităţi de educaţtie medicala, dar si de informare şi de educatie pentru sănătate pentru publicul larg. Conferinţele naţionale de microbiologie si epidemiologie (în parteneriat cu Societatea Româna de Epidemiologie) si Conferinta naţională RoVaccin reunesc anual circa 1000 de participanti din numeroase specialitaţi medicale, dar si din rândul organizaţiilor societatii civile cu preocupari in domeniu.
Societatea Română de Microbiologie își propune să devină un liant între toți profesioniştii implicați în domeniul patologiei infecţioase si un partener de încredere pentru institutii publice, private si organizaţii profesionale.