Olandezii de la Van Oord au venit în România în urmă cu câțiva ani, pentru a lucra la două mari proiecte de infrastructură: digul de larg din Portul Constanța și reabilitarea zonei costiere, care a dus și la extinderea plajelor.
În acest sens, au înființat Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – Sucursala Constanța, în aprilie 2013.
O scurtă analiză datelor financiare ale companiei olandeze, care se laudă că este una dintre cele mai mari din lume, a scos însă la iveală un lucru surprinzător (în aparență): olandezii au raportat o pierdere colosală în acești ani de funcționare în România.
Potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, sucursala din Constanța a Van Oord a avut, de la înființare până în 2016 inclusiv, pierderi totale de 194.053.301 lei, adică peste 41,5 milioane euro. Cifra de afaceri a fost de aproape un miliard de lei, mai exact 996.281.426 lei, adică peste 213,5 milioane euro. Cifre de afaceri mari au fost realizare în anii 2013 – 2016, pentru că, în 2016, Van Oord a avut afaceri de numai 7.225 de lei. În același an a raportat pierderi de 5.160.224 lei.
Ne întrebăm cum este posibil ca o multinațională să lucreze în pierdere? Nu numai că a făcut acest lucru, dar, din informațiile noastre, olandezii se pregătesc să participe la etapa a doua a reabilitării costiere, deși au lucrat la prima și au reușit să-și producă, cel puțin în hârtii, o pagubă considerabilă.
Ne-am gândit apoi că poate olandezii au angajat foarte mulți oameni, fiind vorba despre lucrări de amploare. Surpriză de proporții și aici, însă. În 2016 a avut, în medie, 6 (șase) angajați, în 2015 – 39, în 2014 – 38 și în 2013 – 27. Este evident că nu poți să execuți lucrări de genul digul de larg și reabilitarea costieră cu câteva zeci de oameni. Acesta au fost realizate în mare parte de către lucrători români, angajați ai unor firme românești, care așteaptă încă să-și primească banii. Mai mult, Comprest Util a obținut o hotărâre de instanță care obligă Van Oord la plata a peste un milion de euro. Olandezii trebuie să plătească până pe 13 aprilie.
Asta nu este însă tot. Dacă ne uităm pe datele financiare mai observăm un lucru îngrijorător. Van Oord Constanța avea, în 2016, datorii totale de 217.855.462 lei și active imobilizate de numai 3.278.744 lei. Disponibilitățile bănești scăzuseră dramatic, de la 88 milioane, în 2015, la numai 3,6 milioane lei, în 2016. Gradul de îndatorare al companiei, adică nivelul datoriilor în total activ, are o valoare uimitoare, 4.410,22%. „Firma are capitaluri proprii foarte reduse și acest aspect poate afecta menținerea echilibrului financiar”, se arată în raportul emis de Vrăjitorul.eu.
După ce am aflat aceste cifre, nu putem să nu ne gândim la ce declarațiile lui Călin Popescu Tăriceanu, care spunea că firmele româneşti contribuie semnificativ la bugetul de stat, în vreme ce multinaţionalele îşi transferă profitul în statele de origine.
„În 2015, firmele cu capital românesc au fost de trei ori mai profitabile decât multinaţionalele, cu un rezultat net (profituri plus pierderi) de 27 mld. lei la o cifră de afaceri totală de 551 mld lei, faţă de un rezultat net de 9 miliarde de lei la o cifră de afaceri totală de 580 miliarde de lei pentru firmele străine. Sunt date care arată rolul pe care capitalul românesc îl are în economie. Firmele româneşti sunt printre cei mai reprezentativi contributori la bugetul de stat, în vreme ce multinaţionalele îşi transferă profitul în statele de origine. Simpatic,nu? România trebuie să continue să rămână o ţară prietenoasă cu capitalul străin. Dar aşa cum ţările occidentale îşi văd interesul propriu și își sprijină firmele în țările de origine sau în străinătate avem obligaţia, în oglindă, să o facem şi noi şi să sprijinim firmele româneşti. Acest lucru se poate face atât prin pârghii legale, cât şi prin atitudine. De exemplu, anumite avantaje, facilităţi, stimulente să fie acordate şi firmelor româneşti, iar achiziţiile publice să fie orientate şi către produse româneşti. Nu așa cum s-a întâmplat în 2016 când tot ajutorul de stat a fost acordat de Guvernul Cioloș în exclusivitate firmelor cu capital străin! Sunt lucruri de bun simț pe care putem să le facem pentru cei care prin contributiile bugetare ţin pe umerii lor greul economiei românești. Repet ceea ce spuneam şi în decembrie: ajutorul de stat nu trebuie acordat în exclusivitate firmelor străine, iar povestea cu contractele de achiziţii publice date pe capete numai firmelor străine trebuie să se încheie. Este esenţial să avem ochi și pentru ai noștri și chiar să dăm prioritate firmelor româneşti şi capitalului românesc.”
Reamintim și ce spunea fostul prim ministrul Mihai Tudose în privința externalizării profitului.
„Guvernul doreşte să introducă măsuri foarte ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului, nefăcând practic altceva decât să transpună în legislaţia noastră o directivă europeană, precum şi alte măsuri pe care noi considerăm că e bine să le luăm, ca să nu mai fie deductibil tot profitul. Adică să avem şi noi nişte bani din care să facem educaţie, sănătate şi infrastructură. În acest sens, s-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire înţeleg că au înţeles că nu e cazul, că finalul va fi acelaşi”, spunea Mihai Tudose anul trecut.
Deputatul independent Remus Borza a propus implementarea unei directive europene care obligă multinaționalele să plătească impozit în țara în care realizează veniturile și care ar aduce patru miliarde de euro la buget.
„Prin această măsură se limitează practicile multinaționalelor de externalizare a profitului prin prețuri de transfer, împrumuturi acordate de societățile-mamă, cu dobânzi prohibitive și alte metode de ‘optimizare fiscală’. Impactul acestei măsuri este un plus de patru miliarde de euro la buget”, potrivit unui comunicat al parlamentarului.
Toate aceste propuneri au rămas la stadiul de propuneri.
Am încercat să obținem un punct de vedere de la Van Oord referitoare la aceste cifre. La numărul de telefon afișat nu a răspuns nimeni, sâmbătă, iar pe site-ul central al Van Oord sucursala din Constanța nu figurează cu o adresă de email (spre deosebire de celelalte, cu excepția celei din Germania). Îi asigurăm pe reprezentanții companiei olandeze că le vom publica punctul de vedere, dacă vor dori să ni-l trimită.
Oare lor le pasa ?