 |
| Remus Cernea (foto: Facebook.com) |
Deputatul independent de Constanța Remus Cernea. Acesta cere spotarea finanțării din bani publici a construcției de noi biserici. Aveți mai jos argumentația sa.
Decizia Curții Constituționale privind religia în școli este o lecție de democrație care reprezintă un pas mare înainte pentru respectarea libertății de gândire, de conștiință și de religie și a separării dintre stat și biserică în România. Această lecție a fost administrată pe de o parte politicienilor populiști care timp de 25 de ani au acordat numeroase privilegii bisericii, au comis abuzuri și au irosit uriașe fonduri și bunuri publice pentru a se bucura, la rândul lor, de sprijinul acesteia în campaniile electorale.
Pe de altă parte, lecția
CCR a fost aplicată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române care a și reacționat
inițial vehement față de decizia prin care, de acum înainte elevii nu vor mai
fi înscriși automat la orele de religie, ci părinții care își doresc să își dea
copiii la astfel de ore vor trebui să notifice școala în acest sens. Ce spunea
Patriarhia BOR în noiembrie 2014? Că „Patriarhia Română ia act cu mâhnire de
decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru
ora de religie. (…) Referitor la atitudinea de conştiinţă, se deduce că decizia
Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014 transferă toată responsabilitatea
de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline
şcolare. Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora
de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor
acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie,
deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie”.
CCR a fost aplicată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române care a și reacționat
inițial vehement față de decizia prin care, de acum înainte elevii nu vor mai
fi înscriși automat la orele de religie, ci părinții care își doresc să își dea
copiii la astfel de ore vor trebui să notifice școala în acest sens. Ce spunea
Patriarhia BOR în noiembrie 2014? Că „Patriarhia Română ia act cu mâhnire de
decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru
ora de religie. (…) Referitor la atitudinea de conştiinţă, se deduce că decizia
Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014 transferă toată responsabilitatea
de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline
şcolare. Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora
de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor
acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie,
deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie”.
Cu aceeași vehemență
s-au exprimat și cei care s-au împotrivit față de inițiativa mea legislativă,
depusă la parlament cu câteva luni înainte de Decizia CCR, prin care spuneam
același lucru: aceia care doresc să urmeze orele de religie trebuie să facă o
notificare școlii. Este un abuz ca elevii să fie înscriși automat! De ce
inițiativa mea coincide cu Decizia CCR? O fi vorba despre vreo „conspirație”?
Răspunsul este evident: pentru că și una și alta sunt ancorate în principii și
într-o abordare democratică axată pe respectarea drepturilor fundamentale, în
acest caz, pe libertatea de gândire, de conștiință și de religie.
s-au exprimat și cei care s-au împotrivit față de inițiativa mea legislativă,
depusă la parlament cu câteva luni înainte de Decizia CCR, prin care spuneam
același lucru: aceia care doresc să urmeze orele de religie trebuie să facă o
notificare școlii. Este un abuz ca elevii să fie înscriși automat! De ce
inițiativa mea coincide cu Decizia CCR? O fi vorba despre vreo „conspirație”?
Răspunsul este evident: pentru că și una și alta sunt ancorate în principii și
într-o abordare democratică axată pe respectarea drepturilor fundamentale, în
acest caz, pe libertatea de gândire, de conștiință și de religie.
Iată că această lecție,
deși a generat inițial reacții vehemente împotriva Curții Constituționale din
partea Patriarhiei BOR, a fost, în cele din urmă, acceptată de către aceasta
din urmă, care a revenit două luni mai târziu, cu nuanțări. De altfel, Patriarhia
BOR nu avea altă opțiune pentru că ar fi însemnat deschiderea unui război fățiș
cu statul de drept, război care i-ar fi produs mult mai multe pierderi în
contextul în care în ultimii ani încrederea în biserică s-a prăbușit de la cca
90% la doar cca 60%, iar trendul descendent nu dă semne că s-ar opri ori
inversa.
deși a generat inițial reacții vehemente împotriva Curții Constituționale din
partea Patriarhiei BOR, a fost, în cele din urmă, acceptată de către aceasta
din urmă, care a revenit două luni mai târziu, cu nuanțări. De altfel, Patriarhia
BOR nu avea altă opțiune pentru că ar fi însemnat deschiderea unui război fățiș
cu statul de drept, război care i-ar fi produs mult mai multe pierderi în
contextul în care în ultimii ani încrederea în biserică s-a prăbușit de la cca
90% la doar cca 60%, iar trendul descendent nu dă semne că s-ar opri ori
inversa.
Cam în același mod vor trebui să se petreacă lucrurile și în privința
finanțării cultelor de acum încolo: în baza unor principii și valori
democratice, nu ca urmare a deciziei arbitrare a politicienilor, adesea
interesați și gata să folosească arma populistă a religiei în campaniile
electorale.
finanțării cultelor de acum încolo: în baza unor principii și valori
democratice, nu ca urmare a deciziei arbitrare a politicienilor, adesea
interesați și gata să folosească arma populistă a religiei în campaniile
electorale.
Aceste scurgeri de bani
și proprietăți dinspre stat către biserică se ridică la multe miliarde de Euro,
probabil între 10 și 20 de miliarde, poate chiar peste atât, în ultimul sfert
de secol. În evaluarea respectivelor sume intră salariile preoților și ale
profesorilor de religie, fondurile acordate pentru construcții și renovări de
biserici de către guvern, de către parlament prin amendamente la buget, de
către consiliile locale, de către regii autonome ori alte instituții care țin
de stat precum Banca Națională, CEC sau Loteria Națională. La aceste sume se
adaugă proprietăți publice care constau în terenuri, păduri, clădiri sau alte
bunuri care au fost scoase din propietatea publică a statului, inviolabilă
conform Constituției, și date cu titlu gratuit în proprietatea îndeosebi a
bisericii majoritare, după bunul plac al unor vremelnici politicieni. Totodată
scutirile de taxe și absența unei impozitări privind serviciile religioase, în
absența unei fiscalizări ale acestora, reprezintă tot o pierdere pentru bugetul
statului. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere, la o astfel de estimare,
diversele servicii oferite de multe ori ilegal de către instituții ale statului
(de exemplu utilizarea unor avioane, elicoptere sau bărci ale armatei ori ale
altor instituții publice pentru scopuri, acțiuni sau manifestări ale
bisericii).
și proprietăți dinspre stat către biserică se ridică la multe miliarde de Euro,
probabil între 10 și 20 de miliarde, poate chiar peste atât, în ultimul sfert
de secol. În evaluarea respectivelor sume intră salariile preoților și ale
profesorilor de religie, fondurile acordate pentru construcții și renovări de
biserici de către guvern, de către parlament prin amendamente la buget, de
către consiliile locale, de către regii autonome ori alte instituții care țin
de stat precum Banca Națională, CEC sau Loteria Națională. La aceste sume se
adaugă proprietăți publice care constau în terenuri, păduri, clădiri sau alte
bunuri care au fost scoase din propietatea publică a statului, inviolabilă
conform Constituției, și date cu titlu gratuit în proprietatea îndeosebi a
bisericii majoritare, după bunul plac al unor vremelnici politicieni. Totodată
scutirile de taxe și absența unei impozitări privind serviciile religioase, în
absența unei fiscalizări ale acestora, reprezintă tot o pierdere pentru bugetul
statului. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere, la o astfel de estimare,
diversele servicii oferite de multe ori ilegal de către instituții ale statului
(de exemplu utilizarea unor avioane, elicoptere sau bărci ale armatei ori ale
altor instituții publice pentru scopuri, acțiuni sau manifestări ale
bisericii).
Acordarea unor uriașe fonduri și bunuri publice trebuie să înceteze, iar
finanțarea cultelor să fie bazată pe contribuțiile voluntare ale credincioșilor,
așa cum se întâmplă în mai toate democrațiile consolidate. Asta dacă ne dorim cu adevărat o țară a
lucrului bine făcut, adică a lucrului bazat pe principii și nu pe arbitrariu,
privilegii și bun plac. Or, România, dacă dorește să facă parte cu adevărat,
din familia democrațiilor moderne, va trebui să își asume pe deplin principiul
separării dintre stat și biserică și neutralitatea instituțiilor publice față
de culte și cetățeni. A opri finanțarea bisericii din fonduri publice ar ajuta
foarte mult la întărirea autonomiei cultelor față de stat, întrucât le-ar
elibera de presiunea venită din partea politicienilor.
finanțarea cultelor să fie bazată pe contribuțiile voluntare ale credincioșilor,
așa cum se întâmplă în mai toate democrațiile consolidate. Asta dacă ne dorim cu adevărat o țară a
lucrului bine făcut, adică a lucrului bazat pe principii și nu pe arbitrariu,
privilegii și bun plac. Or, România, dacă dorește să facă parte cu adevărat,
din familia democrațiilor moderne, va trebui să își asume pe deplin principiul
separării dintre stat și biserică și neutralitatea instituțiilor publice față
de culte și cetățeni. A opri finanțarea bisericii din fonduri publice ar ajuta
foarte mult la întărirea autonomiei cultelor față de stat, întrucât le-ar
elibera de presiunea venită din partea politicienilor.
Voi finaliza și voi
depune în cursul acestei sesiuni parlamentare un proiect de lege privind
finanțarea, fiscalizarea și impozitarea bisericii. Dar luni, 9 februarie 2015,
voi deschide această dezbatere democratică la nivel de parlament, pentru prima
dată de la Alexandru Ioan Cuza încoace, din perspectiva clarificării modului de
finanțare a cultelor în baza principiilor unui stat secular (în care biserica
este separată de stat).
depune în cursul acestei sesiuni parlamentare un proiect de lege privind
finanțarea, fiscalizarea și impozitarea bisericii. Dar luni, 9 februarie 2015,
voi deschide această dezbatere democratică la nivel de parlament, pentru prima
dată de la Alexandru Ioan Cuza încoace, din perspectiva clarificării modului de
finanțare a cultelor în baza principiilor unui stat secular (în care biserica
este separată de stat).
Prima inițiativă va
privi stoparea finanțării din bani publici a Catedralei Mântuirii Neamului.
Este un caz probabil unic în lume acela că Parlamentul României a votat, în
urmă cu câțiva ani, o lege pentru a construi o catedrală. În fapt, era aprobată
prin lege o Ordonanță de Urgență a Guvernului, nr. 19/2005. Nu am mai auzit ca
în vreo țară democratică să se fi petrecut, în modernitate, așa ceva. Legea
prevede că un teren propiretate publică de 11 hectare de lângă Palatul
Parlamentului trece fără nici o problemă, în mod gratuit, în proprietatea
Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Valoarea terenului la momentul respectiv
era de aproximativ 200.000.000 de Euro. Da: 200.000.000 de Euro, adică aproape
un miliard de lei!!!
privi stoparea finanțării din bani publici a Catedralei Mântuirii Neamului.
Este un caz probabil unic în lume acela că Parlamentul României a votat, în
urmă cu câțiva ani, o lege pentru a construi o catedrală. În fapt, era aprobată
prin lege o Ordonanță de Urgență a Guvernului, nr. 19/2005. Nu am mai auzit ca
în vreo țară democratică să se fi petrecut, în modernitate, așa ceva. Legea
prevede că un teren propiretate publică de 11 hectare de lângă Palatul
Parlamentului trece fără nici o problemă, în mod gratuit, în proprietatea
Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Valoarea terenului la momentul respectiv
era de aproximativ 200.000.000 de Euro. Da: 200.000.000 de Euro, adică aproape
un miliard de lei!!!
Mai mult, textul inițial
al acelei Ordonanțe de Urgență a fost amendat prin legea nr. 376 din 28
decembrie 2007, propusă de grupurile parlamentare din Camera Deputaților și
Senat ale Partidului România Mare astfel încât instituțiile publice centrale și
locale să finanțeze ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Amendamentul
respectiv este acesta:
al acelei Ordonanțe de Urgență a fost amendat prin legea nr. 376 din 28
decembrie 2007, propusă de grupurile parlamentare din Camera Deputaților și
Senat ale Partidului România Mare astfel încât instituțiile publice centrale și
locale să finanțeze ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Amendamentul
respectiv este acesta:
“Fondurile destinate construirii Ansamblului
Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia
Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor
alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor,
precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale.”
Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia
Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor
alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor,
precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale.”
Voi depune o inițiativă
legislativă de abrogare a respectivei Ordonanțe de Urgență. Dacă Patriarhia BOR
va dori să ridice o astfel de catedrală o va putea face fără probleme, dar din
fonduri proprii, cu 0 contribuții din partea statului, și după ce cumpără ori
închiriază un teren, fie cel prezent fie un altul. De asemenea, după ce va
parcurge toți pașii prevăzuți de lege pentru ridicarea unei construcții, fără
nici un fel de privilegii ori exceptări de la obligațiile ce îi revin celui
responsabil pentru un asemenea proiect.
legislativă de abrogare a respectivei Ordonanțe de Urgență. Dacă Patriarhia BOR
va dori să ridice o astfel de catedrală o va putea face fără probleme, dar din
fonduri proprii, cu 0 contribuții din partea statului, și după ce cumpără ori
închiriază un teren, fie cel prezent fie un altul. De asemenea, după ce va
parcurge toți pașii prevăzuți de lege pentru ridicarea unei construcții, fără
nici un fel de privilegii ori exceptări de la obligațiile ce îi revin celui
responsabil pentru un asemenea proiect.
După părerea mea,
construcția actuală suferă sub aspectul legalității, iar neajunsurile ar trebui
urgent remediate pentru a se intra în deplină legalitate. Spre exemplu, nu s-a
făcut nici un fel de consultare publică a cetățenilor în zonă. Avizul de mediu
s-a emis în condiții îndoielnice. În plus, ar trebui demarată o anchetă a
Departamentului Național Anticorupție cu privire la la modul în care a fost
acordat cu titlul gratuit Patriarhiei BOR un teren proprietate publică de 11
hectare, ultracentral, în valoare de cca 200.000.000 de Euro.Remus Cernea
construcția actuală suferă sub aspectul legalității, iar neajunsurile ar trebui
urgent remediate pentru a se intra în deplină legalitate. Spre exemplu, nu s-a
făcut nici un fel de consultare publică a cetățenilor în zonă. Avizul de mediu
s-a emis în condiții îndoielnice. În plus, ar trebui demarată o anchetă a
Departamentului Național Anticorupție cu privire la la modul în care a fost
acordat cu titlul gratuit Patriarhiei BOR un teren proprietate publică de 11
hectare, ultracentral, în valoare de cca 200.000.000 de Euro.Remus Cernea
