Salariul unui constănțean este mai mic decât salariul mediu în România. Aceasta este concluzia unui studio realizat de Adevărul Financiar, pe baza datelor furnizate de INS.
Pe scurt: salariul mediu în România este de 1.918 lei net, cel din Constanța este de 1.877 lei.
Clasamentul judeţean al câştigurilor salariale din luna noiembrie 2015 este dominat de Bucureşti, Ilfov, Timiş, Cluj şi Sibiu. Bucureştiul este de departe campionul salariilor, cu o medie generală de 2.617 lei net lunar în noiembrie, dar şi cu o rată a şomajului mai mică de 2%. Capitala este urmată de judeţele Ilfov şi Timiş, cu medii de 2.200 de lei, dar şi cu o rată a şomajului situată la cotele minime naţionale (1,3%). Interesant este că tot în acest „top 3“ (Bucureşti, Ilfov, Timiş) se regăsesc şi cele mai mici restanţe la creditele bancare (medii situate sub 10%), după cum reiese din datele Băncii Naţionale a României.
Judeţele Cluj şi Sibiu se remarcă în clasament, cu câştiguri medii de peste 2.000 de lei. Constanța este întrecut și de Brașov.
La nivel naţional, câştigul salarial mediu a fost în noiembrie de 1.918 lei net, în creştere faţă de luna anterioară cu 47 de lei (+2,5%).
Cele mai mari valori, de 4.756 de lei, au fost raportate în IT&C, iar cele mai mici, de 1.083 lei, în hoteluri şi restaurant.
Cum s-a ajuns aici? Printr-o foarte proastă administrare a județului, în general, și a principalelor orașe care îl compun, în special. Nu numai că oamenii de afaceri nu au fost atrași să investească aici, ci au fost împiedicați. De multe ori li s-a cerut șpagă și, dacă nu au plătit, au fost puși pe fugă. Nu s-au realizat investiții în industrie, în producție, nu există nicio mare fabrică ”green field”. Județul s-a axat foarte multe pe turism, un domeniu care oferă de muncă numai câteva luni pe an și unde se oferă cele mai mici salarii din economie, angajații trăind practic din bacșiș.
Am ajuns aici și din cauza faptului că oamenii politici care au condus Constanța s-au comportat ca stăpânii unor sclavi pe plantație, nu ca angajați ai lor. Așa-zișii politicieni, de fapt niște oameni de afaceri fără scrupule și fără viziune comunitară, au preferat sărăcirea populației, pentru că oamenii săraci sunt mai ușor de manipulat. Noi, ceilalți, care am fi putut riposta, am tăcut sau nu am creat o masa critică suficientă pentru a-i schimba. Pentru dezastrul din economice, pentru realitatea dură a acestor cifre suntem cu toții la fel de vinovați.