Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, raport de activitate pe 282 de pagini. Vicepreședinții Daniel Learciu și Claudiu Palaz – zero

consiliul judetean constanta
Președintele CJC Constanța, Marius Horia Țuțuianu, flancat de vicepreședinții Daniel Learciu (stânga) și Claudiu Palaz (dreapta), în timpul conferinței de presă din 30 martie 2017

Consiliul Județean Constanța este condus, prin voia alegătorilor și deciziile politicienilor, de un triumvirat. Președinte este Horia Țuțuianu, PSD, iar vicepreședinți Daniel Learciu, ALDE, și Claudiu Palaz, PMP. O situație ciudată, trebuie să recunoaștem, mai ales acum, la final de mandat, când ALDE este în disoluție și PMP declamă, la nivel național, că vrea alianțe de dreapta, uitând că a stat și stă a masă cu stânga de aproape patru ani.

M-am întrebat, încă din 2016, cum va funcționa această struțo-cămilă din fruntea CJC, mai ales că știam cam ce făcuseră reprezentanții ALDE și PMP în carieră (dar nu-l cunoșteam pe cel al PSD). Acum, aproape de finalul mandatului, mă gândesc dacă nu cumva, în loc de un președinte și doi vicepreședinți, am avut un președinte, o mână moartă și un oportunist politic. Desigur, nu-i adevărat…

Lăsând gluma la o parte, cred că oricine poate observa un lucru evident: Consiliul Județean Constanța a fost condus de Horia Țuțuianu. Lui i se datorează progresele înregistrate în județ în ultimii ani. A făcut destul? Personal, mi-aș fi dorit să facă mai mult și mai repede, în domeniul sănătății, mai ales. Când compar activitatea sa cu a celor doi vicepreședinți, nu pot să nu văd diferențele. Și primul lucru când analizăm activitatea este să citim raportul de activitate depus.

Voi reveni la Horia Țuțuianu. Haideți să vedem cu ce s-a remarcat Daniel Learciu. Păi, în acești aproape 4 ani, cu un scandal monstru în partid, pe motiv că nu și-ar fi plătit cotizația, cu o excludere din partid și apoi o revenire. Cu un circ în toată regula. Am consultat pagina de internet a Consiliului Județean Constanța, pentru a citi rapoartele sale de activitate. Surpriză (sau nu): deși legea îl obligă, Daniel Learciu nu a depus niciun astfel de raport. N-am avut răbdarea să-mi pierd timpul numărând proiectele de hotărâre inițiate de Learciu, deși cred că n-aș fi consumat multe pagini notându-le, dimpotrivă. Mi-l aduc aminte și acum într-o conferință de presă, în care a stat la prezidiu fără să scoată o vorbă. „Mut ca o lebădă”, cum ar spune Lucian Blaga. Nici CV-ul nu și l-a postat.

Claudiu Palaz a fost cu siguranță mai activ decât colegul său de cabinet. În toți acești ani, a promis că multe și a făcut puține. Și-a propus, la începutul mandatului, să aducă Teatrul de Vară din Mamaia la o stare funcțională. „A fost ambiția mea să-l reabilitez până plec“, spunea Palaz, în 2018. Mai sunt trei luni și puțin din mandat. Aș paria – și o spun cu amărăciune – că nu va fi reabilitat până pleacă. A promis un sediul la standarde civilizate pentru Institutul de Medicină Legală. Nu l-am văzut. A reușit însă ceva: să construiască un stâlp de 80.000 de euro, în fața Pavilionul Expozițional, de fapt un catarg care ar fi trebuit să devină unul din simbolurile orașului. S-a dovedit că firma căreia i-a fost încredințată lucrarea l-a construit fără a avea autorizațiile necesare! Halucinant, din punctul meu de vedere. S-a făcut remarcat și declarații nepotrivite sau pur și simplu eronate. De exemplu, a spus despre bisericile de cretă din Murfatlar că fac parte din patrimoniul UNESCO, lucru evident eronat. Claudiu Palaz a mai spus că este de acord cu tăierea copacilor din municipiul Constanța, subliniind că cei care investesc în blocuri nu trebuie chinuiți și că aerul oricum circulă. Vă imaginați cum ar arăta un oraș fără copaci? Am vrut să punctez mai multe realizări ale acestui vicepreședinte, dar nici în cazul lui nu a găsit niciun raport de activitate pe pagina de internet a CJC, deși legea îl obligă chiar și pe el. Este însă de remarcat la Claudiu Palaz abilitatea politică de a se menține la vârful administrației locale cu un număr mic de voturi.

Horia Țuțuianu și-a depus raportul de activitate pentru perioada iunie 2018 – iunie 2019. Are 282 de pagini. Două sute optzeci și două.

E greu să faci o sinteză când vorbim despre un volum atât de mare de informații. Am spicuit un scurt istoric al realizărilor din cei trei ani de mandat, pe care îl puteți citi mai jos. Se remarcă însă mai multe lucruri. În primul rând, ne place sau nu, în această perioadă s-au produs multe schimbări în bine, s-a investit. Rețeaua de drumuri din județ este un exemplu că se poate. Până la finalul anului, va fi reabilitată în totalitate, iar lucrările sunt în grafic. Sunt și lucruri care au mers mai puțin bine. Spitalul Județean Constanța are nevoie în continuare de investiții, ca să mă refer la domeniul care ne doare cel mai mult.

Nu scriu acest articol însă ca să laud activitatea președintelui CJC. Nu pot să nu remarc însă un lucru: din cei trei aflați la conducerea CJC, numai unul și-a depus raportul de activitate. Oare de ce? Poate pentru că numai unul are ce scrie în el?

Scurt istoric al realizărilor din cei trei ani de mandat ai președintelui Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu (extras din raportul de activitate)

a) proiecte cu finanțare europeană și din alte surse

✓ proiecte finalizate și inaugurate: aproximativ 14 milioane de euro;
✓ proiecte contractate/semnate: aproximativ 76 milioane de euro;
✓ proiecte aflate în faza de precontractare: aproximativ 7,5 milioane de euro;
✓ proiecte depuse la finanțare și aflate în evaluare (de la începutul anului 2019 până la sfârșitul lui iunie): aproximativ 6 milioane de euro;
✓ proiecte aflate în pregătire: aproximativ 26,5 milioane de euro;

b) P.N.D.L. și alte proiecte importante pentru județul Constanța

Programul Național de Dezvoltare Locală reprezintă un extraordinar instrument financiar pe care autoritățile locale îl pot accesa pentru a crește nivelul de trai al comunităților pe care le administrează. Cu ajutorul resurselor financiare primite de cei care au accesat aceste fonduri ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, localitățile din județul Constanța beneficiază de o infrastructură rutieră mai bună, sisteme de canalizare și iluminat îmbunătățite și de școli, grădinițe și creșe noi sau reabilitate. Astfel, în județul Constanța au fost finanțate un număr de 169 de obiective, din care au fost deja semnate 157. Până la data de 12 martie 2019 au fost alocate aproximativ 693 milioane lei (692.893.783 lei) din care s-a decontat suma de aprox. 57,6 milioane lei (57.571.331 lei), rămânând un rest spre decontare de aprox. 635 milioane lei (635.322.452 lei). Astfel, din cele 71 de unități administrativ teritoriale din județul Constanța, 67 au primit cel puțin o finanțare prin P.N.D.L. Primarii din județul Constanța au primit constant consiliere din partea aparatului de specialitate al instituției pe care o conduc și au reușit să acceseze fonduri suplimentare față de cele alocate de C.J.C.
Extinderea rețelei de gaze naturale în județul Constanța: Comuna Limanu a primit în data de 25 aprilie 2019, autorizația de construire pentru înființarea distribuției de gaze naturale. Ordinul de începere pentru lucrările aferente va fi dat curând, iar timpul de execuție pentru noua rețea este de 2 ani. Potrivit proiectului asumat de către Primăria Limanu, rețeaua va avea 45 de km și va asigura gaze naturale pentru satele Limanu, 2 Mai și Vama Veche. Valoarea totală a lucrărilor este de 5.756.683 lei, din care comuna Limanu asigură o cofinanțare de 35%.
Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Constanța este un proiect ambițios care va ajuta la delimitarea zonelor de depunere a deșeurilor precum și la modernizarea/construirea unora noi. În cadrul acestui proiect s-au semnat două contracte:

  • Contractul de Finanţare, nr. 636/RP/17.02.2014 Cod SMIS 48462, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională (F.E.D.R.), prin Programul Operațional Sectorial ”Mediu” 2007 – 2013;
  • Contractul de Finanţare nr. 80/29.06.2017 cod SMIS 110880, proiect finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (P.O.I.M.).

Bugetul total estimat al proiectului este de 188.899.461 lei (42.652.516 euro – la cursul euro stabilit prin proiect), bugetul aferent Fazei I: 120.889.983 lei, iar cel estimat pentru Faza a II-a: 68.009.478 lei. Proiectul se va derula până la data de 31.12.2020.

c) Sănătate

A fost și rămâne prioritatea ZERO. Pe parcursul celor trei ani au fost atrase fonduri și au fost finanțate proiecte prin care a crescut calitatea actului medical și au sporit dotările unităților sanitare, astfel că am reușit să aducem echipamente medicale noi la standarde europene. Drept urmare, pacienții se pot trata acasă, nemaifiind nevoie să se deplaseze în alte orașe. Ce am reușit să fac în acești ani cu sprijinul echipei mele, a fost să elimin monopolul laboratoarelor/clinicilor private, analizele făcându-se acum, la stat! Părerea mea este că investițiile în domeniul sanitar sunt primordiale și, de aceea, consider că nu trebuie să facem economie atunci când este vorba despre sănătatea oamenilor.
La începutul anului 2019 s-a realizat preluarea imobilului unde funcționa fostul Centru de Îngrijiri Paliative Casa Soarelui și am reușit să înființăm Compartimentul de Îngrijiri Paliative în cadrul Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța, acesta devenind funcțional începând cu data de 26.06.2019.
De asemenea, am întreprins o serie de demersuri pentru reînființarea Secției de Radioterapie, astfel că, în prezent, laboratorul și buncărul sunt în stadiul final de reamenajare pentru a putea primi acceleratorul linear de particule. După livrarea acestui aparat, vor putea fi finalizate lucrările de amenajare, iar punerea în funcțiune se va realiza abia după obținerea tuturor autorizațiilor de la C.N.C.A.N., conform legislației în vigoare.
La începutul lui 2019, am definitivat proiectul privind dotarea, amenajarea și autorizarea Laboratorului R.M.N., beneficiarii de investigații paraclinice de înaltă performanță fiind pacienții internați în regim de spitalizare continuă din cadrul S.C.J.U.C.
Un alt proiect de mare însemnătate pentru mine, în domeniul sănătății, derulat pe parcursul acestui an, îl reprezintă extinderea și dotarea Terapiei Intensive Nou-Născuți, o secție adaptată la nevoile actuale ale județului Constanța. Renovarea secției este în curs de finalizare, aceasta urmând a fi dotată cu aparatură medicală până la finele anului 2019. Ce pot eu sublinia acum, este implicarea echipei din cadrul C.J.C. în procesul dificil de atragere a fondurilor necesare din partea Ministerului Sănătății în vederea achiziționării echipamentelor necesare funcționării unei astfel de secții.
Ca proiect viitor în sănătate, ale cărui demersuri au fost inițiate în mandatul meu și care, sper din tot sufletul, să se concretizeze cât mai curând posibil, îl reprezintă Spitalul Regional. Până în prezent s-a identificat locația și specialiștii creionează infrastructura/logistica necesară. Există semnale puternice din partea autorităților centrale că vor susține realizarea acestui obiectiv. În acest moment se analizează mai multe soluții de finanțare. Mai mult decât atât, la nivelul țării există chiar un Memorandum aprobat de Guvernul României. S-a creat un grup de lucru care o să stabilească pe de o parte condițiile în care o să se construiască unitatea medicală, precum și modul în care o să funcționeze aceasta.

d) Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri

Infrastructura rutieră a fost și continuă să fie o prioritate pentru instituția pe care o conduc. S-au făcut eforturi considerabile pentru a rentabiliza o Regie aflată într-o situație critică. Rezultatele sunt vizibile și reale. În doar trei ani de mandat, au fost reabilitate drumuri județene aflate într-o degradare accentuată, rețele care făceau legături între localități izolate sau drumuri spre obiective turistice. În acest sens, consider că rezultatele atinse de regie sunt o victorie a profesionalismului și a unui management dedicat comunității constănțene.
Infrastructura rutieră se îmbunătăţeşte semnificativ, iar în ultimii doi ani s-au reabilitat din banii Consiliului Județean aproximativ 237 km de drumuri județene. Este un efort considerabil, dar și o demonstrație a faptului că dacă se dorește…se poate! Colaborarea dintre Consiliul Judeţean Constanţa şi Administratorul Special al regiei, Lucian Lungoci, a făcut ca aceasta să intre pe un trend ascendent. Cu multă muncă şi profesionalism s-a rentabilizat Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța şi acest lucru se vede în reţeaua de drumuri judeţene.
Doar în anul 2018, R.A.J.D.P., în cadrul Programului de lucrări de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene, a turnat 61 de km de covoare asfaltice pe mai multe segmente de drum din județ şi a realizat 18.300 mp de plombări pe arterele care necesitau acest gen de reparaţii. Tot în 2018, s-au finalizat lucrările la DJ 224 între localităţile Medgidia – Tortoman – Siliştea. Acest proiect era blocat de mai bine de un an, dar am reuşit să îl deblocăm, iar R.A.J.D.P. a finalizat lucrările în mai puţin de 12 luni.
La începutul acestui an s-au semnat contractele de finanțare, cu fonduri nerambursabile, de reabilitare a tronsoanelor DJ 226 și DJ 226 A (54 km), finanțările obținute fiind deosebit de importante, deoarece cele două drumuri leagă două județe. Prin modernizarea acestora contribuim direct la creșterea siguranței pe căile rutiere ale județului, dar și la o impulsionare a activităților comerciale (transporturile de marfă sau persoane) între – Regiunea de Dezvoltare Sud-Est și Regiunea de Dezvoltare Durabilă Delta Dunării. Am militat pentru aceste proiecte, întrucât odată realizate, vom avea o conexiune mai bună și mai rapidă cu regiunea Dunării, fapt ce ar putea fi un avantaj și pentru potențialii investitori interesați de această zonă.

e) Cultură și sport

Viața culturală a județului Constanța a fost impulsionată și susținută prin activitățile specifice ale instituțiilor din subordinea C.J.C. În acești trei ani, s-a observat o diversificare atât culturală cât și artistică, precum și o aliniere la tendințele moderne, indiferent de genul actului artistic. Consider esențial sprijinul acordat manifestărilor artistice și sportive mai cu seamă pentru faptul că, de ce să nu recunoaștem, în Constanța, atât cultura cât și sportul, au adus mari valori pe plan național și internațional. Sunt două domenii prioritare pentru C.J.C., iar susținerea acestora face parte din strategia de dezvoltare locală a județului nostru.”


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Un comentariu la “Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, raport de activitate pe 282 de pagini. Vicepreședinții Daniel Learciu și Claudiu Palaz – zero

  1. Ar trebui sa il clona m pe domn.horia tutuianu..ptr următori 100 de ani.a facut lucruri mari ptr sănătate ceea ce lipsea de 30 -40de ani.bunul dumnezeu sa va dea sănătate și fericire alături de familia dumneavoastra. A facut locuri de munca in judet

    Cine va veni vai de mama noastra.80000de mii de euro un steag..

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

COROANAVIRUS Câți constănțeni sunt în carantină și izolare

sâm feb. 29 , 2020
Prefectul județului Constanța, George Niculescu, a declarat, sâmbătă, că 161 de constănțeni sunt izolați la domiciliu. Măsura a fost luată din cauza suspiciunii de infecție cu coronavirus. Numărul este mai mare față de vineri, când se înregistrau 137 de persoane în izolare. De asemenea, în carantină se află cinci persoane […]

V-ar putea interesa și: