Sub ochii Primăriei Constanța a apărut o groapă de gunoi care poate pune în pericol sănătatea cetățenilor și resursele de apa potabilă, spune Ionuț Rusu, managerul firmei de crewing Stargate.
„Primarul Decebal Făgădău se pregătește intens de campanie electorală, anunță programe de smart-city, schimbă băncuțe, reface proiecte de mântuială cu milioane de euro, face donații pe banii altora, dar ignoră complet adevăratele probleme ale orașului. Și nu doar că le ignoră, dar le girează, închizând ochii. Suntem practic martorii unei numărători inverse, în care nepăsarea și corupția pot naște, din nou monștri. Așa cum poveștile din presa internațională ne spun tot mai mult că pandemia COVID-19 a fost girată de faptul că autoritățile chineze au închis ochii în fața unei probleme serioase, care acum, la aproape jumătate de an de la debut a adus lumea în pragul unei crize economice fără precedent, așa orice gest de a închide ochii, poate fi rețeta unui dezastru. Cernobîl a dovedit-o în 1986 – corupția și nepăsarea duc la moarte. Constanța stă pe o bombă ecologică, una cu ceas. Iar numărătoarea inversă a început în urmă cu 20 de ani. De când a început și lunga suferință a Constanței sub administrația incompetentă a PSD. Și de parcă nu ar fi fost suficient că trecem cu toții prin cea mai grea încercare sanitară, declanșată de pandemia COVID-19, municipiul Constanța este în pericol să devină un focar de infecție, cu girul primarului Decebal Făgădău și a mentorului său, mult mai faimosul Radu Mazăre.”, a declarat Ionuț Rusu, managerul firmei de crewing Stargate.
Subiectul pe care Ionuț Rusu îl aduce în atenția tuturor constănțenilor este „cartoful fierbinte” al gropii de depozitare de deșeuri, care ar fi trebuit să fie inerte, din portul Constanța. Această groapă este în gestionarea Primăriei și este nu numai o potențială bombă ecologică, ci și o sursă de nereguli ignorate timp de două decenii.
Povestea acestei gropi de gunoi începea acum 20 de ani. În urmă cu 2 decenii, pentru a consolida malul de pe raza portului Constanța, cei de la conducerea portului de la momentul respectiv, au încheiat un acord cu Primăria Municipiului Constanța. Acest acord prevedea că deșeurile inerte, mai simplu spus, molozul rezultat în urma activităților din construcții, putea fi depozitat acolo. Acordul stipula clar că doar deșeurile inerte puteau fi depozitate. Rolul lor? Simplu – molozul acumulat, concasat, ar fi întărit malul și solul mâlos, în timp, ar fi devenit suficient de puternic să poată să devină o bază bună pentru viitoare construcții de infrastructură în port. Pe hârtie, lucrurile arătau bine. Zis și făcut, Primăria a luat în folosință și în administrare terenul și camioanele cu moloz au început să apară. Fiind administrat de Primărie, în directa responsabilitate a primarului, recepția deșeurilor inerte era făcută de un angajat al Primăriei. Pe românește, un om plătit de Primărie stătea la poartă să verifice și să încaseze taxa de 3 lei pe tonă de la cei care aduceau deșeuri. Doar că, în scurt timp, pentru că acolo unde autoritățile închid ochii, încep abuzurile, pe lângă deșeurile inerte, și-au făcut loc gunoaiele. Fapt complet ilegal.
Groapa de depozitare a deșeurilor inerte din interiorul Portului Constanța Sud Agigea, în care de-a lungul timpului au fost aduse, ilegal, zeci de mii de tone de deșeuri menajere, obiecte din plastic sau metalice și tot felul de alte materiale care nu au ce căuta aici a devenit, din proiect pentru consolidarea malului în vederea dezvoltării infrastructurii portuare, în bombă ecologică. Pentru că vorbim de zeci de mii de tone de gunoaie, strânse în 20 de ani, care se descompun lent la malul mării și care stau în solul mlăștinos, în care infiltrațiile pot ajunge în pânza freatică și doar o evaluare serioasă a specialiștilor ne poate spune, cu adevărat dimensiunea dezastrului ecologic.
Toate acestea gunoaie au fost aduse cu girul Primăriei. În baza vechiului acord pe care stă ștampila PSD între cei trei semnatari: Primăria Constanța, Agenția de Protecția Mediului și Portul Constanța, care prevede că toți cei care efectuează demolări în municipiul Constanța și în județ pot aduce acel moloz și resturi de materiale de construcție și să-l depoziteze în acest perimetru, contra unei taxe de 3 lei pe tonă, depozitul de moloz, a devenit astăzi groapă de gunoi în toată regula. Cum s-a putut? Acel angajat pe care primăria îl are la fața locului, are responsabilitatea directă nu doar de a verifica autorizațiile și de a încasa taxe, ci să de a refuza transporturile neconforme. Ce pregătire ar trebui să aibă acest om angajat care să evalueze calitatea acestor deșeuri?
Ani de zile, cu concursul Primăriei, a fost permis ca în zona respectivă să apară o groapă de gunoi neconformă normelor de mediu naționale și europene. Iar Decebal Făgădău nu are cum să nu știe ce se petrece aici. În primul rând pentru că ea este vizibilă cu ochiul liber de la sensul giratoriu care face legătura între Portul Constanța Nord și Sud Agigea de pe Autostrada A4, iar în al doilea rând pentru că el este cel care, în 2014, ca înlocuitor al lui Radu Mazăre, a prezentat o expunere de motive privind respectivul depozit iar ședința a fost finalizată cu Hotărârea de Consiliu Local nr. 246 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul următor.
Ce spunea atunci viceprimarul cu atribuții de primar, Decebal Făgădău, care între timp se pregătește să încheie un mandat de primar, cu 0 realizări? Că taxa pentru deșeuri inerte constituie un venit cu destinație specială și este fundamentată „pe rațiuni legate de protecția mediului înconjurător și a sănătății populației Municipiului Constanța…”.
În concluzie, Decebal Făgădău susținea că cei 3 lei pe tona de deșeuri reprezintă un pilon al economiei locale. Aici am ajuns, ca Primăria celui mai mare oraș port din România, care ar fi trebuit să aibă a doua economie după capitala țări, săi se bucure că încasează 3 lei pe tona de gunoi, închizând ochii la tipul de gunoaie care se acumulează în această groapă de gunoi ilegală.
Să nu uităm că această groapă de gunoi neconformă este la malul mării – ce facem pe perioada verii, când turiștii vor reveni pe litoral? Care este riscul? Nu știm, pentru că Primăria Municipiului Constanța nu vorbește despre acest subiect și își întoarce spatele de la această groapă, de parcă nu ar exista.
Potrivit documentului semnat de Decebal Făgădău, prin deșeu inert se înțelege „deșeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacționează în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile și nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătății omului”. Realitatea este că multe dintre materialele aruncate în depozit sunt fix cele care nu ar avea ce să caute aici și care, cu siguranță, dăunează sănătății comunității, fiind o bombă cu ceas la malul mării, unde camarila PSD se plânge că turismul nu e încurajat. Păi o bombă epidemiologică și ecologică este exact ce ar putea alunga turiștii.
În plus, subalternii primarului Făgădău, de la Serviciul Igienă Publică, înființat prin HCL nr. 253/2012 sunt cei obligați, potrivit actului oficial, să verifice și să supravegheze lucrările care au loc pe rampă. Nu se știe câte controale au făcut aceștia și câte amenzi au dat dar, după cum arată depozitul, se pare că responsabilitatea lor a rămas o vorbă în vânt. Și amenzile pe care ar fi trebuit să le dea nu ar trebui să fie deloc mici, sancțiunile contravenționale mergând de la un minimum de 6.500 de lei, până la 30.000 de lei.
Garda de Mediu s-a sesizat pe tema gropii de gunoi. La finalul anului trecut, un control de la București s-a lăsat cu directive clare – igienizarea gropii si revenirea la normele de conformitate. Ce a făcut Primăria? Nimic. Motiv pentru care, în luna mai, Garda de Mediu a venit din nou la fața locului. Ce se poate întâmpla? În primul rând, Primăria va începe să plătească amenzi, ceea e însemnă în cele din urmă că tot constănțenii vor plăti pentru nepăsarea primarului. Care e cel mai negru scenariu? Infiltrațiile de la groapa de gunoi care zace în nămol la malul mării să ajungă în apa. Aceeași apă unde vrem să primim turiștii. În timp ce industria turismului se zbate pe fondul pandemiei, Făgădău și prietenii săi vor să o intoxice de tot.
În tot acest timp, anunțuri precum „Transport moloz, gunoi, saci, mobilă, orice în saci sau vrac” apar tot mai des pe site-urile locale. Și, uite-așa, o intenție bună a autorităților europene este transformată autohton, de primarul Decebal Făgădău, într-un pericol epidemiologic pentru constănțeni.
