Echipajul fregatei „Mărășești” marchează, la data de 1 iulie, un secol de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române, în anul 1920, a primei nave militare care a purtat acest nume, distrugătorul „Mărășești”, o navă care a scris pagini importante în istoria neamului românesc, până în anul 1961, când a fost dezasamblată.
Două decenii mai târziu, tradiția a fost reluată prin construirea, la Mangalia, a celei mai mari nave de luptă românești, care a purtat, pe rând, numele „Muntenia” (crucișător), „Timișoara” (distrugător) şi, ulterior, „Mărășești” (fregată).
Istoria recentă a fregatei „Mărășești” consemnează participarea la peste 30 de exerciții multinaționale în Marea Neagră, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, iar recunoașterea calităților profesionale ale echipajului navei a venit în anul 2007, când președintele României a conferit acestuia Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Cavaler, cu însemn pentru pace, pentru înaltul profesionalism demonstrat în îndeplinirea misiunilor încredințate.
Din cauza contextului epidemiologic actual, la bordul navei, s-a organizat o ceremonie restrânsă pentru a marca centenarul fregatei „Mărășești” și au fost transmise echipajului mesaje de felicitare din partea conducerii Statului Major al Forțelor Navale și a eșaloanelor superioare.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, „Mărășești” și celelalte trei distrugătoare, „Regele Ferdinand”, „Regina Maria” şi „Mărăşti”, au alcătuit așa-zisul „Careu de Ași” al Marinei Regale Române. Echipajele celor patru distrugătoare au îndeplinit numeroase misiuni de luptă în Marea Neagră. Una dintre cele mai importante misiuni la care a participat distrugătorul „Mărășești” a fost operația de evacuare a trupelor din Peninsula Crimeea, cu numele de cod „Operațiunea 60.000”, din perioada aprilie-mai 1944, când au fost evacuate peste 120.000 persoane, zeci de tone armament, muniție și materiale, sub atacul concertat al trupelor sovietice.
În luna octombrie 1944, în urma ultimatumului primit din partea comandamentului Forțelor Navale Sovietice, cele patru distrugătoare și alte nave ale Marinei Regale Române au fost luate de sovietici, ca pradă de război, iar echipajele românești au trecut prin situații umilitoare. După război, în anul 1945, distrugătorul „Mărășești” a fost returnat României, împreună cu alte nave, și a rămas operativ până în anul 1961, când a fost dezasamblat.
În anii 1980, tradiția distrugătoarelor a fost reluată și a fost construită, la Șantierul Naval Mangalia, cea mai mare navă de război românească, actuala fregată „Mărășești”, care a fost lansată la apă la data de 2 august 1985. Până în anul 1990, nava a participat la numeroase exerciții în Marea Neagră, iar din anul 1994, când România a semnat Parteneriatul pentru Pace, fregata „Mărășești” a fost prima navă militară de luptă a țării noastre care a participat, după cel de-Al Doilea Război Mondial, la exerciții internaționale în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic și a fost, totodată, prima navă a Forțelor Navale Române care a acționat sub comandă NATO, pentru asigurarea securității Summit-ului NATO de la Istanbul, în anul 2004.
