Aeroportul Mihail Kogălniceanu, care a avut în medie 5 pasageri pe oră, vrea terminal, turn de control și parcare noi

Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa oferă, în vara anului 2021, zboruri regulate către numai 4 destinații, din care una internă: Cluj-Napoca, Roma, Londra și Istanbul.

În ciuda traficului extrem de redus, AIMK vrea să facă investiții de peste 12,5 milioane de lei în dezvoltare, fără TVA Asta în condițiile în care, anul trecut, a primit de la Guvernul României, adică din banii noștri, un ajutor de stat de 189.805.000 lei. Aeroportul a cerut bani și pentru majorarea salariilor, deși directorul general câștiga, la un moment dat, la fel ca președintele României.

Deși sunt numai 4 destinații pe săptămână, conducerea AIMK vorbește despre„creşterea semnificativa a traficului începând cu anul 2014, de la 5.141 curse/an si ajungând la  8.121 curse/an in anul 2019, precum si posibilitatea de crestere a acestui trafic in urmatorii ani, post-pandemie, când poate ajunge cu uşurinţa la 2.000.000 pasageri/an”, ceea ce va pune „serioase probleme ce trebuie rezolvate printr-o viziune pragmatica in timpul cel mai scurt.”

În 2020 a avut numai 42.879 de pasageri (detalii la finalul articolului). Asta înseamnă, în medie, 117 pasageri pe zi, adică mai puțin de 5 pe oră.

Ca să se pregătească pentru ceea ce crede sau speră că va veni, conducerea AIMK caută o firmă care să realizeze un studiu de fezabilitate pentru „DEZVOLTARE TERMINAL NOU, TURN DE CONTROL ȘI PARCARE”.

„Prezenta propunere pentru un nou terminal reprezintă un element esențial în dezvoltarea AIMK și a traficului de pasageri aferent Acesta este necesar pentru respectarea tuturor cerințelor de siguranță, securitate, igienă, confort și a exigențelor aferente spațiilor de tranzit aeroportuare. De asemenea, acest nou terminal este necesar pentru implementarea conceptului de nod de tranzit în cadrul aeroportului, facilitând legăturile între zboruri cu diverse destinații.”, spune conducerea AIMK, în caietul de sarcini.

Numai studiul de fezabilitate costă 3.200.840 lei, fără TVA.

Aceasta nu este nici singura, nici cea mai mare cheltuială a companiei. AIMK pune la bătaie 5.457.318 lei, fără TVA, pentru reabilitarea si modernizarea imobilului existent (clădire și teren). „Beneficiul preconizat este acela de a avea o cladire functionala conform necesitatilor proprii ale aeroportului si de conformare  la obligatiilor de concesionar.”, se spune în caietul de sarcini. În plus, serviciile de consultanță și asistență tehnică a lucrărilor se ridică la peste 976.000 de lei.

Practic, se doresc următoarele lucruri:

1. Consolidarea clădirii Corp Cl pentru asigurarea unui nivel superior de rezistenţă mecanică şi stabilitate şi în concordanţă cu noile spaţii şi noua configurare a clădirii;
2. Reabllitarea cladirii existente in acord cu noile functiuni si implementarea tuturor masurilor necesare pentru indeplinirea cerintelor fundamentale in vigoare la data interventiei;

3. Modernizarea si dotarea cladirii existente in concordanta cu noile functiuni si fluxuri operative ale unitatii  utilizatorului;lista de dotari se va elabora  de proiectantul lucrarii , tanand cont de dimensionarea spatiilor , destinatie si capacitati

4. Amenajari exterioare constand in desfacerea constructiilor din incinta (construcţie C2 – adapost caini si împrejmuire), realizarea drumului de acces si a parcarii, amenajarea spatiilor verzi si a plantatiilor, realizarea unei noi imprejmuiri.

Aeroportul mai vrea să cumpere un cargo loader, achiziție estimată la 2.983.193 lei. Este vorba mai exact, despre un încărcător pentru a transfera din aeronave, paleți, colete, piese cu greutăți de peste 20 tone.

AIMK are și cheltuieli curente importante. De exemplu, servicii de mentenanta (revizii si intretinere), reparatii curente si accidentale/la cerere, furnizare piese schimb pentru autospecialele si utilajele aeroportuare din dotare sunt estimate la peste 2,57 milioane lei.

La coada clasamentului

AIMK nu stă deloc bine la trafic, mai ales dacă ne comparăm cu celelalte aeroporturi din țară.

Cel mai mare aeroport al țării, Henri Coandă Internațional din Otopeni, a înregistrat la finalul lui 2020 aproape 4,5 milioane de pasageri, potrivit Pro TV. Cifra finală este însă cu mult mai mică față de cei 14.704.376 de călători înregistrați în 2019.

Al doilea aeroport al țării, Avram Iancu Internațional din Cluj, a avut de asemenea scăderi masive. Doar 899.311 oameni au mai călătorit la/de la acest aeroport față de aproape 3 milioane (2.921.392) cu un an înainte.

Următorul aeroport din România este Traian Vuia din Timișoara care nu a reușit să mai atingă nici măcar jumătate de milion de călători (470.631). Asta în condițiile în care cu un an înainte a atins 1.595.012.

Clasat pe locul 4, Aeroportul Iași a avut la rândul sau o scădere masivă de trafic și a ajuns de la 1.313.921 de pasageri în 2019, la doar 447.761 până în noiembrie 2020 cărora li se adaugă încă aproximativ 20.400 în luna decembrie, însă calculele nu au fost finalizate.

La Aeroportul Internațional Sibiu, scăderea a fost de asemenea una abruptă, de la 743.872 în 2019 la 227.838 în 2020.

Și la Aeroportul Ștefan cel Mare Suceava, traficul s-a diminuat cu mai mult de 50% până la 189.199 de pasageri în 2020, față de 430.123 în 2019.

Iar la Craiova, în 2020 au mai fost doar 159.552 de oameni în condițiile în care în 2019 au fost 514.544.

Aeroportul George Enescu Bacău a ajuns doar până la 123.019 călători, în scădere drastică de la 468.455 cu un an înainte.

Prin Aeroportul Mihail Kogălniceanu au trecut 42.879 de pasageri în 2020, față de 132.013 în 2019, în vreme ce la Oradea au fost înregistrați 37.911 față de 95.982 în 2019.

Aeroportul Satu Mare de-abia a ajuns la 25.547 de pasageri anul trecut, față de 84.003 în 2019 iar cel din Baia Mare a avut 17.344 față de 40.903.

În fine, pe ultimul loc în clasament este Aeroportul Internațional Arad care nu are nicio cursa regulată însă a reușit să scoată, din alte zboruri, un total de 1.706 călători față de 18.838 în 2019.

Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanta S.A. a fost înființată la data de 24 august 1998 prin Hotărârea de Urgenţă a Guvernului H.G. 523/24 august 1998. În prezent Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanta este societate comercială pe acţiuni, cu capital – 60% de stat – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicațiilor, 20% Consiliul Județean Constanta si 20% Fondul Proprietatea.