Agricultura viitorului este deja prezentă și în România. Un exemplu elocvent este Agricost Brăila.
Lucian Buzdugan, director general Agricost Brăila, spune că agricultura modernă se face cu biotehnologii.
„Sunt 10 de ani de când nu am mai arat și nu am mai discuit în Insula Mare a Brăilei”, declară Lucian Buzdugan, director general Agricost Brăila.
Este complet atipic, dar directorul Agricost explică și modul în care a ajuns la performanța de a nu face lucrări de întreținere a solului.
„Noi însâmânțăm resturile vegetale cu pământ în care sunt bacterii. De fapt, noi punem bacteriile la treabă, punem bacteriile să lucreze pentru noi, iar acest proces se întâmplă gratuit. Primăvara, câmpul este curat de resturi vegetale, pentru că bacteriile transformă materia organică în minerale: azot, fosfor și potasiu”, explică Lucian Buzdugan, citat de Fermieriinromania.ro.
Anul acesta, în timp ce în toată România este apă în exces, în Insula Mare a Brăilei nu a plouat aproape deloc de aproape opt luni. Dar compania este pregătită pentru un astfel de an, 65% din suprafață fiind reamenajată cu sisteme de irigații. Iar suprafața exploatată în Insula Mare a Brăilei de compania Agricost Brăila este de 57.000 de hectare, împărțită în 29 ferme vegetale, în care se produc grâu, orz, rapiță, porumb, floarea soarelui, soia și lucernă.
Irigațiile nu sunt singura soluție.
„Mai este și conservarea apei în sol. Noi, agronomii, trebuie să învățăm foarte bine acest lucru. Am lucrat în SUA, Argentina și Brazilia și am văzut o metodă simplă și eficientă de a păstra apa în sol și anume lucrări minime de întreținere a terenului. Să nu învârtim solul, pentru că se pierde apa”, explică Lucian Buzdugan.
Agricultura viitorului este deja prezentă și în România. Astfel, pe parcelele cultivate pot fi montate stații meteo care înregistrează parametrii culturilor, în felul acesta putându-se verifica nivelul de precipitații din sol, temperatura sau umiditatea.
Utilajele agricole pot fi echipate cu aplicații, precum un pilot automat care ghidează tractorul. Costurile unei astfel de tehnologii nu sunt foarte ridicate, însă doar marile ferme au capacitatea de a investi.
De exemplu, în Insula Mare a Brăilei se folosesc sateliți care transmit informații despre caracteristicile climaterice ale fiecărui metru pătrat din cele 57.000 de hectare lucrate.
„Trebuie să avem grijă de sol să fie fertil și peste 100 de ani”, a conchis Lucian Buzdugan.
