Alegerile prezidențiale din România vor avea loc conform calendarului stabilit, cu primul tur programat pe 4 mai 2025, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis vineri recursul Curții Constituționale a României (CCR) și al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, anulând astfel decizia controversată a Curții de Apel Ploiești.
Decizia ÎCCJ este definitivă și clarifică situația juridică apărută în urma unei acțiuni intentate de o persoană fizică, Gheorghița Popescu, care a cerut suspendarea și anularea Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 — actul prin care Curtea Constituțională a invalidat alegerile prezidențiale din 2024.
Potrivit minutei ÎCCJ:
„Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (…). Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare (…) ca inadmisibile. Definitivă.”
Această decizie anulează efectele hotărârii de joi a Curții de Apel Ploiești, care suspendase executarea Hotărârii CCR nr. 32 și dispusese anularea acesteia, provocând un val de incertitudine privind desfășurarea alegerilor prezidențiale din mai.
Hotărârea CCR din decembrie 2024 anulase rezultatul scrutinului prezidențial din 2024, invocând încălcări grave ale Constituției și nereguli în organizarea votului. Decizia a fost contestată în instanță, însă ÎCCJ a pus punct dezbaterii: justiția de drept comun nu are competența să anuleze hotărârile CCR.
Ce urmează?
După această hotărâre definitivă, procesul electoral poate continua fără alte piedici legale. Autoritatea Electorală Permanentă va confirma în perioada imediat următoare lista finală a candidaților, iar campania electorală se va intensifica în ultimele zile rămase până la primul tur de scrutin.
Alegerile prezidențiale din 2025 sunt privite ca un moment-cheie pentru viitorul politic al României, după anularea precedentului scrutin.
