Astăzi s-a lansat oficial Asociația STOP WASTE!, condusă de procurorul Teodor Niță, care s-a evidențiat, în ultimii ani prin lupta neobosită asupra celor care vor să invadeze România cu gunoaie (și nu numai).
„Stop WASTE este garantat de un principiu simplu: we need a clean life (Avem nevoie de o viață curată)! Atât! Dacă respectăm acest principiu, considerăm că deja am făcut pași spre normalitate! Paul Valery spunea: „fiecare început încheie o consecință, fiecare început încheie ceva”. Tocmai așa cum azi nu ne-am fi aflat aici, dacă evenimentele pe care le-ați remarcat și dvs în ultima perioadă ar fi fost stopate de mult. În schimb, în loc să spună STOP WASTE! autoritățile române și beneficiarii finali au spus Start Waste! Noi ne propunem să îi evidențiem pe cei care nu ne vor sănătoși, pe cei care pun mai presus jocurile financiare față de sănătatea românilor! Oare cei care importă deșeurile, nu le exportă, ar accepta măcar o sacoșă, nu mai mult, din conținutul unui astfel de container să o țină în casa dumnealor?! Mă îndoiesc! Și atunci se pune întrebarea: noi de ce să acceptăm milioane de tone de gunoi ale Europei la noi în țară?”, spun membrii asociației.
Iată în continuare mesajul său:
„Nu suntem războinici, dar nici nu filozofăm pe gropile de gunoi ale Europei!
Ce dorim? În România să poată fi depozitate gunoaiele exact ca în Europa: adică deloc! Și vom începe cu un lucru simplu: egalizarea prețului de depozitare a gunoiului în România, la fel cu cel din Europa!
Vom milita pentru aplicarea și introducerea în legislația românească a principiilor europene care guvernează depozitarea deșeurilor.
Poate e puțin, veți zice! Nu vă contrazic, așa o fi! Dar e un început!
În prezent, deșeurile au devenit o afacere de anvergură, în acest domeniu fiind angajate multe persoane și obținându-se profituri extrem de mari. Transferurile ilegale de deșeuri trebuie abordate ca fiind delicte grave, deoarece nu numai că reprezintă un risc pentru mediu, ci si sunt deseori legate de alte forme de infracționalitate, precum spălarea de bani, evaziunea fiscală, contrabanda, crima organizata, etc.
În această perioadă continuă reconfigurarea fluxurilor de deșeuri, îndeosebi prin renunțarea Chinei și în mare parte a multor țări din Asia la a achiziționa anumite tipuri de deșeuri și implicit, căutarea de către generatorii/producătorii de deșeuri a altor piețe de valorificare/reciclare/eliminare a deșeurilor.
Costurile semnificativ mai scăzute pentru tratarea și valorificarea deșeurilor în România, fac din țara noastră o destinație favorită, constituind un stimulent economic important inclusiv pentru expedierile ilegale de deșeuri.”
„Discuțiile despre probleme creează probleme. Discuțiile despre soluții creează soluții” – Steve de Shazer. De aceea, există două mari direcții care necesită implicare: defrișările și poluarea.
1) Când vine vorba despre DEFRIȘĂRI, pentru combaterea acestui flagel, este obligatorie:
• reformarea categorică a Gărzii Antiforestiere – un mare inamic al pădurii în sine,
• limpezirea cadrului legal și în special a lămuririi tehnologiei de exploatare a lemnului, pentru a evita ca pe calea unor Norme de aplicare să se lipsească de conținut legea însăși,
– instituirea obligației de replantare efectivă corespunzătoare pădurii în situația unor exploatări care defrișează, plus crearea unui fond cu această afectațiune, care să fie accesabil de către Romsilva sau autoritățile locale în caz că operatorul nu își îndeplinește această obligație-pe principiul „garanției de bună execuție din construcții”.
2) Când vorbesc despre POLUARE, o privesc din mai multe perspective, adică:
a) Poluarea industrială, care are componente generate de:
• transferurile ilicite de deșeuri (soluție: egalizarea cu UE la prețurile de depozitare, dezvoltarea activității de reciclare și eliminare prin ardere în defavoarea depozitarilor de deșeuri),
• emisiile din atmosfera ca efect al lipsei filtrelor/răcitoarelor în cazul fabricilor/uzinelor (soluție: accizarea RDF, obligarea agenților poluanți să instaleze chillere și să utilizeze filtre, care să aibă terminale de supraveghere la care să aibă acces GNM),
• emisiile în freatic generate de activități industriale subversive (soluție: monitorizarea zonelor de risc în mod permanent).
b) Poluarea prin activitatea umană obișnuită, precum cea menajera, adică a modalității de utilizare a sistemelor de canalizare și de colectare neselectivă a deșeurilor municipale. Concret, ca și soluție, este necesar:
– să fie respectate Recomandările CE din cadrul Genval 8 -2019 în sensul acordării de competențe de tip politie judiciară unora din lucrătorii GNM în referire la investigarea infracțiunilor de mediu, astfel ca aceștia să poată lucra în echipe operative cu polițiștii sub supravegherea procurorului specializat,
• acordarea de competențe organelor statului privind dreptul și modalitatea de a face controale pe linia de activitate specifică,
• dotarea acestora cu tehnologie de detecție a activităților poluante, precum scannere, laboratoare fixe și mobile,
• acces la baze integrate de date la nivel național, precum cele legate de activitatea operatorilor economici,
• crearea unei baze de date care să se actualizeze permanent cu privire la zonele de risc de poluare,
• majorarea limitelor de sancționare penală și contravențională pentru faptele de degradare a mediului,
• completarea legii în sensul acordării de instrumente juridice care să permită refacerea mediului în zonele afectate, în maniera imediată și eficientă.
„Am constatat că este necesară dezvoltarea unei instituții statale specializate, respectiv Garda Națională de Mediu și reformarea categorică a Agenției Naționale de Protecție a Mediului în sensul creșterii responsabilității legate de autorizațiile de mediu emise și reformarea semnificativă a legislației privitoare la Administrația Fondului de Mediu în sensul clarificării și completării zonei privind taxele de mediu și a modalității de utilizare a acestor fonduri. De asemenea, este necesară regândirea modalității de autorizare, funcționare, control și responsabilizare a OTR-urilor.”, se mai arată în mesajul asociației.
Vă recomandăm și:
Containere cu 110 tone de deșeuri de cauciuc, descoperite în Portul Constanţa Sud Agigea
Container cu 18 tone de deșeuri (piese auto uzate), descoperit în Portul Constanţa Sud Agigea VIDEO
Sute de tone de deșeuri descoperite în Portul Constanța și în Vama Veche
20 de persoane trimise în judecată în dosarul peștelui toxic ce trebuia să ajungă pe masa românilor
Excelent articolul ! Felicitari redactiei si succes ONG-ului .Va avea mult de luptat
afacerea asta se facea demult sub obladuirea ,, dezinteresata ,, a psd -ului
comisarii GNM ce au facut pana acum?