Cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit joi la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta despre fenomenul migrației în Europa.
„Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”, a anunţat cancelarul austriac, citat de „Kronen Zeitung”.
Ţările de Jos şi Austria doresc să ceară împreună soluţii în lupta împotriva migraţiei ilegale în cadrul summitului extraordinar al UE programat la începutul lunii viitoare. Nehammer a spus că este important faptul că are loc această reuniune la vârf.
„S-a aşteptat mult prea mult timp până să se întâmple asta”, a menţionat el.
Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi, în timpul vizitei sale la cancelarul Karl Nehammer, că a constatat „un consens în formare” în UE, însă crede că va fi nevoie de mai multe summituri ale UE pentru a rezolva aceste probleme. Când s-a convenit asupra acordului UE-Turcia privind refugiaţii în 2016, a fost mai uşor, a declarat premierul olandez. Acum, a spus el, UE are o multitudine de probleme, inclusiv Schengen, Frontex, sistemul Dublin şi repatrierile.
„Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin, altfel Schengen nu va supravieţui”, a avertizat premierul olandez.
Recomandare: România vrea în Schengen, dar vameșii închid ochii pentru 20 de euro
La rândul său, Nehammer a reiterat cererea de sprijin financiar din partea UE pentru Bulgaria şi Grecia pentru protecţia frontierelor externe ale UE. Nehammer a spus că Austria, ca şi Olanda, a avut aceleaşi probleme cu transferul refugiaţilor.
Austria şi Olanda s-au opus în decembrie aderării Bulgariei la Schengen, în timp ce în cazul României, numai Austria a obiectat, însă cele două ţări sunt tratate la pachet.
Nehammer a acuzat Comisia Europeană, care nu doreşte să finanţeze garduri la frontiere, că are o „abordare ideologică” a problemei. Direcţiile pentru protecţia frontierelor externe ale UE includ şi măsuri de construcţie. Nu este „corect ca Bulgaria să fie lăsată singură cu costurile”, pentru că în realitate, poliţiştii de frontieră bulgari protejează şi frontierele Austriei şi Olandei.
„Aceasta nu este o chestiune ideologică, ci una pragmatică. Trebuie să fii flexibil şi creativ. De asemenea, este necesară finanţarea echipamentelor tehnice, a personalului şi a dronelor. Este esenţial ca ţări precum Bulgaria şi România să primească sprijin. Un gard care nu este monitorizat nu este o barieră”, a punctat cancelarul austriac.
Care sunt regulile Dublin?
Piatra de temelie a sistemului de azil din UE, regulamentul de la Dublin, la care e referea premierul olandez, determină care țară UE este responsabilă pentru prelucrarea cererilor de protecție internațională. La 6 noiembrie 2017, Parlamentul European a confirmat un mandat pentru negocieri interinstituționale cu guvernele UE privind revizuirea regulilor de la Dublin. Propunerile Parlamentului privind un nou regulament de la Dublin includ:
- țara în care un solicitant de azil ajunge prima dată nu va mai fi în mod automat responsabilă pentru procesarea cererii de azil,
- solicitanții de azil care au o „legătură veritabilă” cu o anumită țară UE ar trebui transferați acolo,
- cei care nu au o veritabilă legătură cu o țară a UE trebuie împărțiți echitabil între toate statele membre. Țările care refuză să participe la transferul solicitanților de azil ar putea pierde fonduri UE,
- măsurile de securitate ar trebui intensificate și toți solicitanții de azil trebuie să fie înregistrați la sosire cu amprentele lor verificate în bazelor de date relevante ale UE,
- dispozițiile privind minorii ar trebui consolidate și procedurile de reunificare a familiei accelerate.
