Vrânceanu Mihaela, în calitate de director adjunct în cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa, a fost pusă sub acuzare pentru:
• Constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 3 C.p., constând în aceea că:
– în cursul anului 2014 a aderat la gruparea infracţională constituită de Sgîrcitu Liliana Valentina şi Sgîrcitu Titi, în scopul comiterii de infracţiuni.
• Abuz în serviciu în formă continuată, faptă prev. si ped. de art. 297 alin. 1, 2 C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., constând în aceea că:
– în perioada noiembrie – decembrie 2014 a urgentat la solicitarea expresă a numitei Boboc Mirela aprobarea a două dosare pentru eliberarea gratuită a unor medicamente pentru pacienți ce sufereau de boli cronice înscriși in Programul National de Sănătate și anume în data de 14/11/2014 pentru pacientul “Stelică”, dosarul fiind depus prin intermediul numitului Titică Marius, respectiv în data de 05.12.2014 pentru un alt pacient, creând astfel o situație de inferioritate pe temei de boală cronica necontagioasă pentru restul pacienților incluși în program.
– în perioada octombrie 2014 – martie 2015 aceasta a direcționat pacienţi înscriși in Programul National de Sănătate către farmacia SC Ahmeya Pharm S.R.L. administrată de numita Sgîrcitu Liliana pentru a le fi eliberate medicamentele prescrise pe rețetele gratuite, cauzând astfel o pagubă de natură patrimonială celorlalte farmacii din județ, prin îngrădirea dreptului pacienților de a-şi alege singuri farmacia de unde să îşi procure medicamentele.
Precizăm că astăzi procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat 59 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Brăila, Constanţa şi Vrancea în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă,trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi de mită şi şantaj.
În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2011, pe raza judeţului Brăila, s-a constituit un grup infracţional organizat format din reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii aparţinând unei societăţi comerciale precum şi medici de familie sau medici specialişti care au decontat în mod fraudulos sume importante de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
În fapt, s-a reţinut că începând cu anul 2009, liderul grupării (în prezent încarcerat în Penitenciarul Focşani pentru infracţiuni de violenţă, fără legătură cu faptele cercetate în prezenta cauză) a înfiinţat o societate comercială al cărei administrator este soţia sa. Prin intermediul acestei societăţi, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor din cadrul celor două puncte de lucru ale societăţii, sus-numiţii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind de 9.000.000 lei.
De asemenea, în cauză au rezultat indicii rezonabile că administratorul societăţii a dezvoltat şi pe raza judeţului Constanţa un mecanism similar de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale societăţii comerciale (deschise începând cu data de 12.04.2013), beneficiind şi în acest caz atât de complicitatea angajaţilor, cât şi a unor medici şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa.
S-a stabilit că noul palier infracţional cu interese în decontarea de reţete fictive era coordonat pe raza judeţului Constanţa de către un alt membru al grupului care, sub stricta îndrumare a administratorului societăţii, a desfăşurat activităţi concertate de „atragere la colaborare” atât a unor medici care să le asigure reţetele fictive, cât şi a unor funcţionari din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa, care să le faciliteze şi să accelereze procesul de decontare a acestor prescripţii.
De asemenea, probele administrate în cauză au reliefat conivenţa dintre reprezentanta/angajaţi ai societăţii comerciale şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa, care, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, le-au furnizat informaţii cu privire la data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii, intervenind totodată în favoarea societăţii, pentru a evita orice răspundere contravenţională.
Totodată, a rezultat faptul că angajaţi ai aceleiaşi instituţii au coordonat, în fapt, activitatea unor societăţi comerciale ce activează în domeniul farmaceutic, utilizând totodată informaţiile obţinute în virtutea funcţiei în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale/alte foloase pentru societăţile astfel coordonate, inclusiv prin acţiuni de folosire abuzivă a funcţiei.
În plus, din cercetările efectuate în cauză a rezultat că decontările obţinute de către societatea comercială în baza prescripţiilor fictive s-au realizat urmare a introducerii, în Platforma informatică din asigurările de sănătate, de date informatice nereale (date conţinute de reţeta fictivă), în scopul obţinerii de beneficii materiale, cu consecinţa prejudicierii bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Conex faptelor cercetate în prezenta cauză au rezultat indicii temeinice cu privire la comiterea unor infracţiuni de corupţie, în scopul obţinerii transferului liderului grupării, în Penitenciarul Focşani.
Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către Serviciul Roman de Informaţii.
Acţiunea a fost realizată împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie.
Acţiunea a fost realizată cu sprijinul Jandarmeriei Române.
Procurorii fac precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
