Biserica Ortodoxă va prăznui duminică Botezul Domnului Iisus Hristos sau Boboteaza. Arhiepiscopia Tomisului a pregătit 200.000 de sticle cu agheasmă, față de 50.000, cât pregătea în urmă cu 18 ani.
Circa 300 de credincioși s-au oferit voluntari pentru a le eticheta. Mai este nevoie de oameni pentru îmbuteliere.
Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va avea următorul program:
Ajunul Bobotezei – sâmbătă, 5 ianuarie
– ora 5.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța;
– ora 7.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. Apa sfințită va fi apoi îmbuteliată în 200.000 de PET-uri ce vor fi oferite credincioşilor constănţeni de Bobotează;
– ora 10.30, ierarhul Tomisului va fi prezent la penitenciarul Poarta Albă, unde va oferi angajaților și deținuților sticluțe cu Aghiasmă Mare și va rosti un cuvânt de învățătură celor privați de libertate;
– ora 14.00, Arhiepiscopul Tomisului va poposi la biserica „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou” din localitatea Hârșova (cunoscută drept „biserica de la piață”, Șoseaua Constanței, nr. 37 B). De aici se va pleca în procesiune către malul Dunării. Slujba de Sfinţire Mare a Apei va fi oficiată la ponton, apoi ierarhul va arunca trei cruci în apa Dunării, ce vor fi recuperate de către tineri curajoși.
Botezul Domnului – Duminică, 6 ianuarie:
– ora 8.50, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Constanța;
– ora 11.45, se va porni în tradiționala Procesiune de Bobotează, de la Catedrală până pe faleza Cazinoului Constanța;
– ora 12.00, ierarhul Tomisului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia slujba de Sfințire Mare a apei pe faleza Cazinoului. La sfârșitul acesteia, IPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului;
– ora 16.15, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfințire Mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu (str. Primăverii);
– ora 17.30, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Techirghiol (str. Plantelor, nr. 3, lângă Grădinița nr. 2), care-și serbează hramul a doua zi.
Praznicul Botezului Domnului
Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe 6 ianuarie Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea ne aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În acel moment s-a auzit din cer glasul lui Dumnezeu-Tatăl, care a mărturisit despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chipul unui porumbel. Totodată şi Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit despre Iisus că este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Astfel, din acel moment, Iisus se arată lumii ca fiind Mesia, Mântuitorul, Cel profeţit şi aşteptat de către poporul Israel.
Primele menţiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul III, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea „Stromata I”, dar şi în „Constituţiile Apostolice”, unde Boboteaza este menţionată alături de Naşterea şi Învierea Domnului.
Marii cuvântători ai secolelor IV-V ne-au lăsat predici celebre la Bobotează, iar pe la anul 400 sărbătoarea era ţinută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentaţiile artistice. Mai târziu, Biserica a obișnuit ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii şi denumirea de ”luminare” sau ”sărbătoarea luminilor”.
Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să meargă pe malul unei ape şi să oficieze slujba sfinţirii mari a apei. Totodată, după slujbă, pentru a sublinia prezenţa Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoţii aruncă trei cruci în apă.
Slujba Aghesmei Mari
Inițial slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol și Asia Mică. Vorbind despre importanța Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci și a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire…”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa.
În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu și Om) precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu Doamne …”
Agheasma Mare (Apa sfințită de Bobotează)
Termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.
În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie.
Anafura se ia după Agheasma Mare.
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul – luni, 7 ianuarie
Începând cu ora 8.45, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din localitatea Constanța (zona Cora), care-și serbează hramul.
După slujbă, IPS Teodosie va sfinți așezământul social „Sf. Ioan Rusul” al parohiei, unde copiii din parohie vor putea face meditații la Muzică, Matematică și Engleză cu profesori pensionari, iar 100 de persoane defavorizate vor primi o masă caldă. Duminica, în acest așezământ vor fi ținute lecții de cateheză pentru tinerii parohiei. Totodată, pe 7 ianuarie vor fi împărțite 1000 de pachete cu mâncare persoanelor care participă la slujba de hram.
Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului. Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare Proroc al Vechiului Testament și Înaintemergător al Domnului, pentru că a anunțat venirea lui Mesia, pregătind poporul să-L întâmpine.
