Alexandru Mazăre, fratele fostului primar Radu Mazăre, a făcut cerere pentru obținerea liberării condiționate, după ce a fost condamnat, acum aproximativ un an și nouă luni, la închisoare, pedeapsă pe care o execută la Penitenciarul Balta Albă.
Alexandru Mazăre, condamnat definitiv, în 2022, la trei ani de închisoare cu executare, a cerut instanței liberarea condiționată, în baza prevederilor Codului Penal.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia, pe 26 ianuarie, iar termenul pentru o soluție a fost stabilit pentru data de 20 februarie, ora 09.00, conform informațiilor publicate pe portalul instanțelor.
Conform legii, decizia judecătorului se bazează pe raportul comisiei de liberare condiționată din penitenciar.
La dosar trebuie depus, până la judecare, raportul comisiei, care va arăta dacă recomandă sau este favorabil eliberării în funcție de o serie de criterii: comportament în detenție, dacă a avut sancțiuni sau nu, dacă a lucrat. Este foarte important ce stabilește comisia, care e condusă de un judecător delegat, scrie Gândul.
Legea îi permite lui Alexandru Mazăre să iasă din penitenciar după executarea a două treimi din pedeapsă, termen care este pe cale să se împlinească.
Fratele lui Radu Mazăre a fost condamnat pe 10 mai 2022, sentința definitivă fiind dată de instanța supremă în dosarul ce vizează Campusul de locuințe sociale Henri Coandă din Constanța.
La acel moment, după condamnare, Alexandru Mazăre a fost dat în urmărire națională deoarece nu a fost găsit acasă de polițiștii care s-au deplasat la domiciliul său. Cu toate acestea, la câteva ore după ce nu a fost găsit acasă, el s-a prezentat la sediul Serviciului de Investigații Criminale și a ajuns la Penitenciarul Rahova.
La câteva zile după condamnare, conducerile penitenciarelor au fost de acord ca Alexandru și Radu Mazăre să iasă din închisoare, 16 mai 2022, pentru a lua parte la înmormântarea mamei lor, la o biserică din Mamaia Sat.
Gabriela Mazăre a decedat pe 13 mai, la trei zile după ce Alexandru Mazăre a fost condamnat la trei ani de închisoare. Mihai, fratele lui Radu și Alexandru Mazăre, a declarat, sâmbătă, la trei zile de la decesul mamei lor, că organismul ei „pur și simplu a cedat”, după trei ani de supărare din cauza situației lui Radu Mazăre și la scurt timp de la condamnarea și încarcerarea celui de-al doilea fiu.
În cazul fostului primar PSD al Constanței, judecătorii au decis încetarea procesului penal în acest dosar.
„În baza art. 396 al. 6 rap. la art. 16 lit. e C.proc.pen., încetează procesul penal faţă de inculpatul Mazăre Radu Ştefan, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de luare de mită (…) şi trei infracţiuni de fals în declaraţii (…). (…) Încetează procesul penal faţă de inculpatul Morgenstern Avraham, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită.
Condamnă pe inculpatul Mazăre Alexandru (…) la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii. Menține condamnarea inculpatului Mazăre Alexandru la pedeapsa de 5.000 lei amendă penală. (…) Contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 5.000 lei amendă penală.
În baza art. 254 al. 3 C.penal anterior, confiscă de la inculpatul Mazăre Alexandru suma de 80.000 de euro în echivalent în lei”, a decis ICCJ.
În primă instanță, Radu Mazăre a fost achitat. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie deciseseră, în primă instanță, în iunie 2018, să-l achite pe Radu Mazăre pentru luare de mită şi să-i dea fostului primar de la Constanţa o amendă de 5.000 de lei.
Şi Alexandru Mazăre fusese achitat atunci pentru complicitate la luare de mită, şi în cazul acestuia fiind dispusă o amendă penală de 5.000 de lei.
Instanţa supremă a dispus în 2022 achitarea şi în cazul omului de afaceri Avraham Morgenstern pentru dare de mită.
Care este procedura
Alexandru Mazăre a cerut liberare în baza art 587 a Codul de Procedură Penală, respectiv:
(1) Liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.
(2) Când instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea liberării condiţionate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită. Termenul nu poate fi mai mare de un an şi curge de la rămânerea definitivă a hotărârii.
(3) Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestaţia formulată de procuror este suspensivă de executare.
Potrivit Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, persoana condamnată poate fi liberată condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei privative de libertate, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 99 sau, după caz, la art. 100 din Codul penal.
Articolul 100 din Codul Penal statuează condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii:
(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
- a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
- b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
- c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
- d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b)-d).
(3) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiționate și atenționarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune, dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
(6) Intervalul cuprins între data liberării condiționate și data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.
Cu cât se echivalează munca sau studiile din închisoare
Articolul 96 Legea nr. 254/ 2013 stabilește partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale.
(1) Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmează:
- a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;
- b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
- c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră 3 zile executate pentru două nopţi de muncă;
- d) în cazul participării la cursurile de şcolarizare pentru formele de învăţământ general obligatoriu, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an şcolar;
- e) în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională;
- f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.
(2) Reducerea fracţiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale nu poate fi revocată.
Procedura de acordare a liberării condiţionate este prevăzută la articolul 97:
(1) Liberarea condiţionată se acordă potrivit procedurii prevăzute în Codul de procedură penală, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiţionată.
(2) Comisia pentru liberare condiţionată este alcătuită din judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este şi preşedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un consilier de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigură de către şeful serviciului evidenţă din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia formulează propuneri de liberare condiţionată a persoanei condamnate, ţinând seama de:
- a) fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi de partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, conform art. 96;
- b) regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată;
- c) îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
- d) conduita persoanei condamnate şi eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul muncii prestate, al activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, precum şi responsabilităţile încredinţate, recompensele acordate şi sancţiunile disciplinare aplicate;
- e) antecedentele sale penale.
(4) În activitatea sa, comisia ţine cont şi de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de deţinuţi, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5) Persoana condamnată este adusă în faţa comisiei pentru liberare condiţionată, cu excepţia situaţiilor în care prezintă afecţiuni medicale confirmate de medic, care nu permit prezentarea sa. În acest caz, persoana condamnată poate depune înscrisuri.
(6) Propunerea comisiei pentru liberare condiţionată este cuprinsă într-un proces-verbal motivat, care cuprinde poziţia membrilor comisiei faţă de propunerea de liberare.
(7) La procesul-verbal de propunere a liberării condiţionate se anexează, prin grija consilierului de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul, recomandările cu privire la măsurile de supraveghere şi obligaţiile prevăzute la art. 101 din Codul penal care pot fi aplicate de către instanţa de judecată, în cazul în care restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare.
(8) Dispoziţiile alin. (7) nu se aplică persoanelor condamnate de cetăţenie străină, faţă de care s-a dispus pedeapsa complementară prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.
(9) Persoana condamnată poate prezenta, în faţa comisiei pentru liberare condiţionată, dovezi că şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare ori s-a aflat în imposibilitatea îndeplinirii acestor obligaţii.
(10) Procesul-verbal prevăzut la alin. (6), împreună cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în acesta, se înaintează judecătoriei în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, iar procesul-verbal se comunică de îndată persoanei condamnate.
(11) În cazul în care comisia pentru liberare condiţionată constată că persoana condamnată nu întruneşte condiţiile pentru a fi liberată condiţionat, în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (6) fixează un termen pentru reexaminarea situaţiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. În cazul în care cererea de liberare condiţionată este formulată înainte de îndeplinirea condiţiei privind îndeplinirea fracţiunii prevăzute de Codul penal, iar perioada rămasă de executat până la împlinirea acestei fracţiuni este mai mare de un an, termenul stabilit de comisie va fi data împlinirii fracţiunii prevăzute de Codul penal. În cazul în care perioada rămasă de executat până la împlinirea acestei fracţiuni este mai mică de un an, termenul fixat de comisie poate depăşi data împlinirii fracţiunii prevăzute de Codul penal, dar nu poate fi mai mare de un an. Totodată, comisia comunică, de îndată, procesul-verbal persoanei condamnate, care are posibilitatea ca, în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţă, sub semnătură, să se adreseze, cu cerere de liberare condiţionată, judecătoriei în circumscripţia căreia se află penitenciarul.
(12) Metodologia de lucru a comisiei pentru liberare condiţionată este stabilită prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(13) În vederea soluţionării cererii de liberare condiţionată a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanţa poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate sau poate solicita copii ale actelor şi documentelor din acesta.
