Regulamentul parcărilor din municipiul Constanța, izvorât din mințile lui Horia Constantinescu și Feliciei Ovanesian, e prost. E prost din cel puțin 10 motive, pe care le-am identificat aici. Dar când îi auzi pe pesediști vorbind despre el, după ce au condus – și distrus, din punct de vedere al parcărilor – orașul în ultimii 20 de ani, îți vine să spui, cum spunea Blaga, că ar trebuie să fie „muți ca o lebădă”.
Ce au făcut, în 20 de ani, Radu Mazăre, Decebal Făgădău, Dumitru Babu și echipa? Au lăsat să se construiască haotic, fără locuri de parcare. Uitați-vă la BN-uri, blocurile de pe strada Baba Novac ridicate, chipurile, ieftin, pentru tineri, mândria lui Radu Mazăre. Sunt peste 1.000 de apartamente și ceva peste 100 de locuri de parcare. Sute de mașini parchează pe stradă, pe alei, oriunde apucă. De fapt, Mazăre și Făgădău au reușit performanța să dea autorizații de construire într-un cartier întreg fără să asigure niciun loc de parcare public! Este vorba despre cartierul în care se află aceste blocuri, Compozitorilor, pentru care PUZ-ul inițial era de P+2, dar unde cei doi, prin derogări de la PUZ, au permis în cele din urmă blocuri de peste 10 etaje.
Cum rezolvi problema? Cum construiești parcări într-un cartier în care fosta administrație a anulat toate spațiile publice pentru a da autorizații pentru blocuri? Răspunsul e simplu: nu poți să rezolvi. Nu mai poți construi atâtea parcări pentru numărul de mașini.
Mazăre și Făgădău au făcut însă mult mai rău decât atât. Ani de zile, investitorilor li s-a permis să construiască fără să asigure numărul necesar de locuri de parcare. Când s-au impus condiții, li s-a lăsat acestora portițe de scăpare. De exemplu, posibilitatea ca parcarea să fie la cel mult 500 de metri de bloc. Credeți că merge cineva 500 de metri pe jos, cu sacoși de cumpărături sau fără, sau lasă mașina pe trotuar, în fața blocului?
Când orașul a început să se sufoce de mașini, PSD ar fi putut să ia măsuri. Nu trebuia să facă mari eforturi cognitive, aveau exemple în alte orașe mari din România. De pildă, Brașov, unde consilierii municipali, inspirați din nevoile vieții reale, au votat o hotărâre prin care pentru fiecare apartament nou construit trebuie asigurate două locuri de parcare. În Constanța, se funcționează cu 1,2 locuri la apartament, dar nimeni nu verifică ce se întâmplă după recepția finală sau modul în care subsolurile și mansardele se transformă în spații de locuit, unde se mută oameni care au o mașină, două, trei.
Dincolo de parcări, PSD nu a făcut nimic pentru a încuraja mobilitatea urbană. Dimpotrivă. Toate orașe moderne au tramvaie, Mazăre le-a scos. De ce să folosim mijloace de transport nepoluante, predictibile, care nu sunt blocate decât rar în trafic, de șoferi care se cred vatmani? A cumpărat niște MAZ-uri din Belarus, țară cunoscută, desigur, pentru excelentele autovehicule produse.
Pesediștii nu au făcut nimic pentru că nu au putut și pentru că, sincer, nu le prea păsa. De ce să le pese? Mazăre, Făgădău, Babu et co. nu căutau minute în șir un loc de parcare când ajungeau la muncă, ci aveau unul rezervat, păzit de gardieni. Evident, gratis. Când ședințele de consiliu local se desfășurau în oraș, aceiași gardieni/polițiști locali aveau sarcina de serviciu de a păzi locurile de parcare publice, repet, publice, pentru ca cei care ne conduceau să aibă unde să-și lase mașinile. Când ajungea acasă, Mazăre își lăsa mașinile în garaje de sticlă (și barca în living). Singurul care înțelegea pe pielea lui ce înseamnă un loc de parcare era viceprimarul Costin Răsăuțeanu, care nu și-a închiriat un loc de la primăria pe care o conducea.
PSD ar putea însă veni cu soluții. Nu pentru locurile de parcare din centru. Toată lumea este de acord că acestea trebuie plătite. Cu 7 lei pe oră, 15 sau 2? Vor vota consilierii. În centru sunt cam o mie de locuri. Problema este unde parcăm cele 130.000 de mașini din oraș peste noapte. În 2019, consilierii municipali au votat un regulament al parcărilor, asumat de primăria condusă de Decebal Făgădău și Dumitru Babu, în care se vorba de scoaterea la licitație, anual, a acestor locuri. De atunci, se pare că a cântat de trei cocoșul.
