Pregătiți pentru vacanță. Bugetul ne-a dictat astfel: Maldive, Cuba sau Seychelles. Am ales să descoperim comunismul relaxat din Cuba, o direcție în care nu am mai luat-o până acum și pe care eram dornică să o decopăr. Am descoperit un loc frumos, însă greu de ales a doua oară ca destinație. Am înțeles după vacanță mai bine replica „Mi-a plăcut, dar nu mai merg”. Pentru că…
Ce mi-a plăcut
Mi-a plăcut romul. Aromat și tare.
Mi-au plăcut trabucurile. Savurate personal sau admirate în colțul gurii unei doamne trecute lejer de 70 de ani.
Mi-a plăcut apa cristalină a oceanului.
Mi-a plăcut nisipul aproape alb.
Mi-a plăcut veselia localnicilor și emoția din cântecul lor.
Mi-a plăcut Chan Chan, varianta Buena Vista Social Club. Și Guantanamera.
Mi-a plăcut amabilitatea cubanezilor. M-am simțit bine primită deși nu au multe de oferit.
Mi-a plăcut corectitudinea localnicilor. De la poșeta uitată în taxi și adusă de șofer la autobuz, până la încrederea șoferului de taxi ce nu avea să dea rest la o bancnota de 50 de dolari și ne-a încurajat să îi achităm când îl chemăm pentru cursa de întoarcere către hotel. Nu am putut să nu mă întreb: “și dacă apelam alt taxi?!”.
Mi-au plăcut numeroasele mașini colorate și decapotabile, vechi de peste 40-50 de ani. Probabil sunt bijuteriile lor.
Mi-au plăcut palmierii și aerul foarte cald de aprilie.
Mi-au plăcut prețurile mici. Foarte mici. Plăteam aproximativ 30 de dolari de familie pentru o masă la un restaurant unde se mânca relativ bine. Atât cât se poate de bine în Cuba.
Mi-au plăcut doamnele cu fuste ample ce etalează cărțile de tarot la colț de drum.
Ce nu mi-a plăcut
Nu mi-au plăcut salariile cubanezilor de 35 de dolari pe lună.
Nu mi-a plăcut mirosul de mucegai din aeroport, autobuz și hotel. De cinci stele, dacă ar conta asta la un lanț hotelier ce deține monopol pe teritoriul Cubei.
Nu mi-a plăcut nepăsarea agenților de turism ce vând cu indiferență excursii de o zi. Agenți ce sunt angajați ai statului cu salariu fix, fără nicio motivație să te încânte să iei o plimbare în plus cu catamaranul.
Nu mi-a plăcut vopseaua albă de pe scaunele din piscină ce mi-a rămas pe slip.
Nu mi-a plăcut ligheanul roșu scorojit din care era turnat un soi de punch cu un polonic înnegrit într-un pahar de unică folosință respălat de cine știe câte ori.
Nu mi-a plăcut să știu că turiștii au omletă la discreție în timp ce locuitorii au rar posibilitatea de a putea cumpăra banalul ou. Înțeleg că nu sunt suficiente și pentru ei.
Nu mi-au plăcut magazinele cu multe rafturi goale.
Nu mi-a plăcut că multe case nu aveau geamuri. O gaură uneori acoperită cu obloane de lemn le era suficientă.
Nu mi-a plăcut mirosul de carburant din taxi ce venea de la canistrele pline ținute în portbagaj. Din cauza crizei carburantului, cubanezii stăteau la cozi interminabile să alimenteze. Unii se trezeau chiar noaptea pentru a face plinul.
Mi-a plăcut și nu mi-a plăcut. Poate chiar comunismul este farmecul lor.
V-ar putea interesa și:
Bali, „Insula Zeilor” – lucruri nespuse, fotografii spectaculoase
Iordania, o aventură pe care o veți purta în suflet toată viața FOTO VIDEO
Șase sfaturi despre cum să nu-ți ratezi vacanța pe minunata insulă Corfu
De ce Olanda și România sunt pe două planete diferite (plus câteva sfaturi practice)
