Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a postat pe site informații despre holeră, în contextul în care există informații că aceasta ar putea ajunge din Ucraina în România. Instituția afirmă că este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac. În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani.
Totuși, începând de joi, calitatea apei va fi monitorizată zilnic, timp de 14 zile, în judeţele Constanţa şi Tulcea, în contextul situaţiei generate de distrugerea barajului Nova Kahovka din Ucraina și a temerilor legate de riscul apariției holerei.
V-ar putea interesa și: Primăria Constanța nu exclude 100% contaminarea, în viitor, a Mării Negre
Potrivit INSP, în perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populații, „în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”.
Institutul Naţional de Sănătate Publică spune că monitorizarea calității apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanța și DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere și calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.
„Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfășoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înștiințați cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme. Ținând cont de situația generată de ruperea barajului de la Nova Kahovka Ucraina, monitorizarea calității apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din județele Constanța și Tulcea. Informațiile privind monitorizarea calității apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanța și Tulcea”, precizează INSP.
Instituția mai spune că până acum nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituțiilor europene și organismelor internaționale – EWRS (ECDC) și IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina.
„Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac”
Institutul Naţional de Sănătate Publică a postat pe site informații despre această boală infecțioasă, spunând că este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac.
Ce este holera
Holera este o boală infecțioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor și O139), care se transmite pe cale fecal-orală. Holera este o boală răspândită, de obicei, prin apă contaminată.
În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani.
Factori de risc
- Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecție în țările unde există o circulație a acestei bacterii. Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecțiozitatea.
- Consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariția de focare/epidemii.
Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.
Semne și simptome
- În majoritatea cazurilor infecția este asimptomatică sau determină diaree ușoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greață, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecția.
- În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viața oamenilor prin apariția deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei și reprezintă o urgență medicală necesitând tratament imediat.
Modul de transmitere
- Apa este de obicei, contaminată cu fecalele persoanelor infectate și, ea însăși, poate contamina, atât direct, cât și prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu.
- Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei.
- Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheață din comerțul stradal, legumele și fructele “reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum și cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic.
„Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos întrucât, bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac”, spune INSP.
Măsuri preventive
Prevenția se bazează pe accesul la apă sigură și igiena adecvată. Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ține cont sunt:
- Consumul de apă din surse sigure;
- Evitarea consumului de gheață din surse nesigure;
- Consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee;
- Spălatul frecvent al mâinilor.
