Coadă la unul dintre LIDL-urile care au împânzit Constanța. O bătrână, îmbrăcată decent, ține în mână strâns, apropiat de trup, o cutie cu mozzarella. Costă 6 lei și 50 de bani.
În fața ei, o doamnă pune mai multe produse pe bandă.
„Nu vă supărați, cașcavalul e cumva la ofertă? Știu că e la ofertă, dar nu știu dacă săptămâna asta sau viitoare”, întreabă bătrâna.
Cu cât putea să fie mai ieftin la ofertă? Un leu, poate doi? Din păcate, nu era.
Nu a cerut nimic. Nici nu a vrut să i se cumpere. Și-a plătit cutia cu mozzarella, probabil o aroganță culinară, și a plecat. Oare cine știe ce amintiri îi trezește unei bătrâne o specialitate de brânză din Italia? Poate vrea să retrăiască o vizită acolo, poate are copiii plecați…
A ieșit în stradă și a putut să admire luminițele pentru care Primăria Constanța a plătit, inclusiv din banii său, 5 milioane de lei. Cât cașcaval poți cumpăra cu acești bani? Câte lucruri de care constănțenii au nevoie cu adevărat?
Din păcate, cei care ne conduc trăiesc într-un altfel de oraș. În Constanța Altfel. Din Constanța lor, nu văd bătrânii care-și caută ultimul bănuț în buzunar, pentru o rotiță de cașcaval, dar, din păcate, nu-l găsesc, nu văd cozile de zeci de persoane care, pentru medicamente puțin mai ieftine, se înghesuie la coadă la Tei. Nu-i văd pe elevii care nu au săli de sport la școală, pe copiii care nu au locuri de joacă, mamele care-i plimbă pe cei mici în cartiere care au devenit ghetouri de beton. Nu caută locuri de parcare ca noi, plebea, pentru că la muncă le sunt păzite cu strășnicie de angajați, iar în Eforie, din câte știu, nu se plătește parcare.
Nu i-am văzut niciodată în cartierul meu, și cred că nici voi, pe Vergil Chițac, Ionuț Rusu, Felicia Ovanesian, Florin Cocargeanu. Am văzut însă că domnul Rusu se plimbă, pe banii acestei bătrâne și ai noștri, în America și Turcia și cine mai știe pe unde, că domnul Chițac îl ia pe domnul Dușu, omul care construiește blocuri lângă case, și merg împreună în însorita Grecie, am văzut cum un Mercedes scump, care costă cât multe, multe roți de cașcaval, o plimbă pe city manager prin oraș.
Conducătorii unui oraș nu trebuie să piardă legătură cu oamenii, dacă vor să aibă succes. E o chestiune de bun simț, pe care ar fi trebuit să o învețe din istorie. Nu trebuie să fie fuduli. A adunat Constantin Rădulescu-Codin mai multe ziceri ale românilor despre primul nostru domnitor, Alexandru Ioan Cuza. Una dintre ele sună așa: „Cuza-Vodă nu era fudul. Umbla aşa ca noi şi, de multe ori, ca să prinză pe mulţi slujbaşi cu ocaua mică, îşi schimba faţa şi hainele, să nu-l cunoască nimeni”.
Cei patru care conduc, prin votul nostru și pe timp limitat, Constanța n-au scăpat de obiceiul fuduliei. Ar trebui să ia aminte de la Cuza. Și, în mod sigur, să meargă deghizați, ca să nu fie, din nou, huiduiți.
Vă recomandăm și:
Nu vă e rușine să vă comparați cu Ilie Bolojan?
Problema României este că nu ține pasul cu românii
Locul în care trăiesc oameni vii pe dinafară, dar morți pe dinăuntru
La noi în cartier a venit domnul Cocargeanu. Au venit toți consilierii USR. Au încercat să ne ajute, convocând o ședință extraordinară de consiliul local. Nu i-aș pune în nici un caz alături de primar, viceprimarul Rusu sau city manager.
Si au rezolvat ceva?
După cum știți, s-au abținut ceilalți consilieri. Care ne-au spus verbal la întâlniri că ne dau dreptate.