City Mall este cel mai mare centru comercial din Constanța. Dacă v-ați aștepta să fie și profitabil, vă înșelați. Compania care îl deține din 2013 a înregistrat, de atunci și până în 2019, pierderi fabuloase: 108.468.706 lei. Curios, aceasta nu are niciun angajat. Mai mult, datoriile sunt mai mare decât activele imobilizate și circulante. Acționar principal o firmă cu sediul în Olanda. Să nu credeți însă că firma mamă raportează pierderi. Dimpotrivă, are profit. Cel puțin 90% din acesta ajunge în conturile acționarilor.
City Mall a fost inaugurat cu bucurie de Radu Mazăre, pe 31 mai 2008, cu câteva zile înainte alegerilor. Pe atunci primar, urcase pe scenă alături de prietenul său, Elan Schwartzenberg, care spunea că investise 70 de milioane de euro.
A fost domeniu public
Mall-ul a fost construit în parcul Tăbăcărie, cel mai mare din Constanța. De fapt, singurul parc adevărat din Constanța. În anul 2000, când consilierii locali din Constanța au decis, prin hotărârea 396 din 28 septembrie, construirea unui centru de agrement, cultură și comerț, pe o suprafață de 43.500 mp, în Parcul Tăbăcărie, constănțenilor li se spunea că pe un teren de 22.750 mp se va realiza un centrul de agrement, cultură și comerț. Rețineți ordinea: agrement, cultură și comerț, pe ultimul loc. Mai mult, în anul 2002 se vorbea și despre construirea unui Teatru de Operă și Balet, în zona de nord-est a parcului. Cert este că în anul 2003, mai multe terenuri, printre care și cel din parc, sunt trecute din domeniul public în domeniul privat al municipiului Constanța, printr-o hotărâre de consiliu local. Astfel, printr-o serie de hotărâri, retrocedări și licitații publice, terenul în suprafață de 43.000 mp din Parcul Tăbăcărie ajunge în proprietatea firmei Holand Development Group. În 2004 se emite un nou PUZ, iar în 2008 Neocity Group, firma lui Schwartenberg, inaugurează clădirea. Protestele constănțenilor care s-au opus nu au contat.
În 2013, mall-ul este cumpărat de Grup NEPI Rockcastle, care deținea, în august 2019, nu mai puțin de 18 mall-uri în România. Printre ele, Mega Mall și Promenada Mall din București, dar și unele în Sibiu, Pitești, Timișoara, Ploiești, Brăila, Galați, Buzău, Satu Mare, Deva.
Firma care administrează, din 2013, mall-ul din Constanța se numește SC Constanța Shopping City SRL. Are doi asociați: NE Property BV, cu sediul în Olanda, care deține 99,9% din acțiuni, și Nepi Bucharest Two SRL, care are retul de 0,1%.
Rezultatele financiare raportate la Ministerul Finanțelor sunt dezastruoase. În anul 2019, SC Constanța Shopping City SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 98.354.397 lei și o pierdere de 20.380.543 lei. În 2018 a avut profit de 626.689 ei, în 2017 pierderi de -16.746.329 lei, în 2016 pierderi de -40.589.594 lei, în 2015 pierderi de -20.260.568 lei, în 2014 pierderi de -9.683.270 lei, în 2013 pierderi de -1.435.091 lei. Cifrele pentru 2020 nu au fost încă publicate.
Așadar, din 2013 până în 2019 inclusiv, firma care administrează City Mall a avut pierderi de 108.468.706 lei, adică în medie circa 43.043 de lei pe zi, în fiecare zi din acești 7 ani.
Mai mult, SRL-ul înregistrează datorii totale de 381.835.401 lei, adică de aproape 4 ori mai mari decât cifra de afaceri din 2019. Dacă ne uităm și la alți indicatori, vom vedea că lucrurile stau la fel de prost din punct de vedere financiar: datoriile totale sunt mai mare decât activele imobilizate (329.526.055 lei) și decât activele circulante (15.406.018 lei) la un loc. Ce înseamnă asta? Că, dacă ar vinde tot ce are, inclusiv clădirea, firma nu ar fi în stare să-și plătească toate datoriile.
Toate acestea sunt realizate fără niciun angajat. Potrivit raportărilor la Ministerul de Finanțe, SC Constanța Shopping City SRL nu are niciun salariat.
Primăria Constanța plătește mai mult
City Mall are printre chiriași chiar Primăria Constanța. Inițial a cedat gratuit niște spații, dar apoi a cerut bani. Recent, viceprimarii orașului, Ionuț Rusu și Florin Cocargeanu, au fost la negocieri cu speranța să mai scadă din preț. N-au reușit. Din contră. Au fost de acord cu majorarea chiriei pe care o plătesc locuitorii Constanței.
NEPI vine de la New Europe Property. NEPI Rockcastle deține mall-uri în 9 țări din Europa Centrală și de Est și avea, la finele anului 2020, un portofoliu de 5,8 miliarde euro. Mall-urile din România reprezintă 35% din portofoliul grupului. Acțiunile sale sunt listate la bursele din Africa de Sud și Amsterdam. „Grupul distribuie în mod voluntar cel puțin 90% din dividende de două ori pe an”, se arată în prezentarea companiei. Așadar, SRL-ul românesc raportează pierderi, dar grupul oferă dividende acționarilor. A făcut-o constant în anii trecuți. Interesant este că firma mamă avea lichidități de 1,2 miliarde euro la 31 decembrie 2020, din care 643 milioane euro erau cash, iar restul facilități de credit angajat neutilizat.
Așadar: firma care administrează mall-ul din Constanța pierde zeci de milioane de lei, firma mamă face profit și îl distribuie acționarilor.
Exemplul Van Oord
Nu este singura firmă care raportează pierderi imense, dar continuă să facă afaceri în România. De pildă, compania Van Oord, olandeză, a reușit în anii 2013 – 2018 o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de lei (a câștigat licitații organizate de statul român), dar a raportat pierderi de aproape 200 de milioane de lei. N-a plecat din România, ba dimpotrivă. Recent a câștigat o licitație de aproape 400 milioane lei. Întrebat cum explică pierderile, reprezentantul în România al olandezilor a încercat o explicație bună de adormit copiii, dar nu economiștii.
Punct de vedere
Am încercat, timp de mai bine de două săptămâni, să obținem un punct de vedere de la reprezentanții mall-ului. Am scris directorului firmei, dar și firmei care se ocupă de PR. Am primit răspuns de la aceasta din urmă. Ni s-a spus că este nevoie de o săptămână pentru a formula un punct de vedere, pentru că este o chestiune mai complexă. Acea săptămână s-a scurs demult, nu am primit nimic.
Când/dacă vom intra în posesia unui punct de vedere al reprezentanților mall-ului, în vom publica aici.
Felicitări Fisc, Anaf aka MF, păi de undw să mai fie bani și pentru salarii, indembizatii și pensii?
La o simpla cautare putem sa observam faptul ca Tarile de Jos inseamna si cateva insule in zona paradisurilor fiscale ceea ce ne ajuta sa tragem concluzii simple. Sper ca ceea ce a fost discutat la summit ul de saptamana trecuta cu privire la impozitul de 15% sa devina realitate si astfel lucrurile sa se schimbe. Si daca mai vbm si despre implicarea stimabilului domn Elan putem sa concluzionam ca este o magarie cu ramificatii multiple
cine trebuie sa-i verifice ? eu ? nu ma plateste nimeni sa fac asta Altii iau bani pentru asa ceva Cine oare ?