Numărul deceselor înregistrate în luna octombrie 2021 a fost de 44.595 (22.717 bărbaţi şi 21.878 femei), cu 19.858 decese (9.796 bărbaţi şi 10.062 femei) mai multe decât în luna septembrie 2021. În luna octombrie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de decese de la începutul pandemiei de coronavirus, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Un număr record s-a înregistrat și în Constanța.
„În luna octombrie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de decese de la începutul pandemiei de coronavirus. Numărul persoanelor decedate a fost de 2,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, înregistrându-se cel mai mare spor negativ din ultimele 20 de luni. În luna octombrie 2021 numărul naşterilor înregistrate a crescut faţă de luna octombrie 2020, dar a scăzut faţă de luna septembrie 2021”, arată datele INS.
În luna octombrie 2021 s-a înregistrat naşterea a 15.613 copii, cu 2.136 mai puţini copii decât în luna septembrie 2021.
Numărul deceselor înregistrate în luna octombrie 2021 a fost de 44.595 (22.717 bărbaţi şi 21.878 femei), cu 19.858 decese (9.796 bărbaţi şi 10.062 femei) mai multe decât în luna septembrie 2021. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna octombrie 2021, a fost de 97 copii, în creştere cu 5 faţă de luna septembrie 2021.
„Numărul ajutoarelor de deces a crescut foarte mult în județul Constanța. În 2021 am avut cele mai multe solicitări din toți anii. Creșterea a început din luna septembrie, când am avut circa 700. În octombrie a urcat la aproape 1.000, iar în noiembrie am depășit 1.000. Am avut 1.130 de ajutoare acordate în urma decesului pensionarilor și 96 în urma decesului persoanelor care erau încadrate în muncă.”
Kristina Mutiș, purtător de cuvânt al Casei Județene de Pensii Constanța, care lucrează în sistem de 20 de ani, în carul emisiunii Realitatea locală, la Dobrogea TV. Detalii AICI.
Comparaţia cu luna precedentă este afectată de faptul că înregistrările statistice ale fenomenelor demografice au un decalaj de la o lună la alta, din cauza faptului că există fenomene demografice produse în ultimele 4-5 zile ale lunii curente, care se înregistrează preponderent în luna următoare.
De asemenea, fenomenul de mortalitate înregistrează o evoluţie sezonieră, fiind mai accentuat în lunile de iarnă şi înregistrând cele mai mici valori în lunile iulie, august, septembrie.
În anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent.
În contextul pandemiei COVID19, în luna martie 2021 s-a înregistrat a treia cea mai mare creştere a numărului de decese, după creşterile din lunile noiembrie şi decembrie din anul 2020, iar din luna aprilie 2021 se înregistrează un trend descrescător de la o lună la alta, care a continuat până în luna august 2021, urmat de o creştere semnificativă în lunile septembrie şi mai ales octombrie 2021, ultima lună înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese de la începutul pandemiei COVID19.
În luna octombrie 2021, peste două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (18.447 decese, reprezentând 41,4% din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 12.074 decese, reprezentând 27,1% din total, la persoanele de 70-79 ani) şi 8.429 decese (18,9%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (71 decese), 0-4 ani (119 decese) şi 20-29 ani (141 decese).
După cauza principală de deces, cele mai multe persoane au decedat în luna octombrie 2021 din cauza bolilor aparatului circulator (20.836 persoane, reprezentând 46,7%), bolilor aparatului respirator (14.980 persoane, reprezentând 33,6%) şi tumorilor (4.184 persoane, reprezentând 9,4%). După 4 luni în care bolile aparatului respirator au reprezentat a treia cauză de deces, în lunile septembrie şi octombrie 2021 bolile aparatului respirator reprezintă, din nou, a doua cauză principală de deces, situaţie înregistrată şi în perioada octombrie 2020 – aprilie 2021.
Sporul natural s-a menţinut negativ (-28.982) în luna octombrie 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 2,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.
În luna octombrie 2021, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 10.335 căsătorii, cu 5.578 mai puţine decât în luna septembrie 2021.
Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2014 în luna octombrie 2021, cu 144 mai puţine decât în luna septembrie 2021.
Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna octombrie 2021 a fost mai mare cu 960 comparativ cu aceeaşi lună din 2020. Sporul natural a fost negativ atât în luna octombrie 2021 (-28.982 persoane), cât şi în luna octombrie 2020 (-12.901 persoane).
Numărul persoanelor care au decedat în luna octombrie 2021 a fost de 1,6 ori mai mare faţă de luna octombrie 2020. După primele trei cauze principale de deces, în luna octombrie 2021 faţă de luna octombrie 2020, s-au înregistrat cu 5.917 decese mai multe din cauza bolilor aparatului circulator, cu 10.570 mai multe decese din cauza bolilor aparatului respirator, dar cu 27 mai puţine decese având cauză principală tumorile.
Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 4 mai mic în luna octombrie 2021 decât cel înregistrat în luna octombrie 2020.
In luna octombrie 2021, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 22.588 persoane (11.486 bărbaţi şi 11.102 femei), iar în mediul rural decesul a 22.007 persoane (11.231 bărbaţi şi 10.776 femei). Faţă de aceeaşi lună din anul 2020, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 8.615 persoane (3.922 bărbaţi şi 4.693 femei) în mediul urban şi cu 8.426 persoane (3.961 bărbaţi şi 4.465 femei) în mediul rural.
Numărul căsătoriilor a fost, în luna octombrie 2021, cu 703 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent.
Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna octombrie 2021 s-au pronunţat cu 256 divorţuri mai puţine decât în luna octombrie 2020.
Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie şi august 2021 fiind primele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent, dar din luna septembrie creşterile faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent sunt semnificative, luna octombrie înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese.
În cazul naşterilor, în perioada ianuarie 2020 – iulie 2021, lunar, numărul copiilor născuţi a înregistrat scăderi faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, dar a înregistrat o creştere în lunile august -octombrie 2021,
faţă de lunile corespunzătoare din anul 2020. În cazul căsătoriilor, începând cu luna martie 2020, s-au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020, iar în cazul divorţurilor, în luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 – octombrie 2021.
Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – octombrie 2021, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă. De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce priveşte numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum şi prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanţi ori s-au impus măsuri de carantinare a unor localităţi şi s-au suspendat, din nou, unele activităţi în spaţii închise. Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, arată INS.
Situația în Constanța
