Wiener Zeitung, un cotidian cu sediul la Viena, nu va mai tipări ediţii zilnice după ce, în urma unei modificări legislative recente, a încetat să mai fie profitabil ca produs tipărit, scrie The Guardian.
Ziarul a publicat un editorial intitulat: „Jurnalismul de calitate se poate face și fără hârtie”.
„Odată cu acest adio pe care îl spunem ziarului tipărit, lăsăm în urmă câteva lucruri care alcătuiesc în mod normal un ziar: pe lângă hârtia tipărită, nici actualitatea zilei nu va juca niciun rol în viitor. Nu vom mai fi un „ziar complet” – nu va mai fi acoperire sportivă, nici vreme și nici sfaturi de program.
Dar ceea ce nu lăsăm în urmă sunt valorile jurnalistice care au definit Wiener Zeitung pentru o mare parte din acești 320 de ani: vom continua să facem jurnalism independent și critic de calitate. Doar că nu mai este pe hârtie.”, se arată în editorialul semnat de jurnalista Katharina Schmidt.
Legea amintită mai sus, adoptată în aprilie de noul guvern de coaliţie de dreapta al Austriei, a pus capăt obligaţiei legale a companiilor de a plăti pentru a publica anunţuri publice în ediţia tipărită a ziarului, punând capăt rolului Wiener Zeitung de gazetă oficială.
Potrivit Der Spiegel, această schimbare a dus la o pierdere de venituri estimată la 18 milioane de euro (15 milioane de lire sterline) pentru editor şi a forţat ziarul să elimine 63 de locuri de muncă, inclusiv reducerea personalului editorial de la 55 la 20 de persoane.
Va continua să publice online şi speră să distribuie o ediţie tipărită lunară, deşi se pare că acest plan este încă în curs de dezvoltare.
Ziarul, care este deţinut de guvernul austriac, dar este independent din punct de vedere editorial, a început să fie publicat în august 1703 şi a trecut prin 12 preşedinţi, 10 împăraţi şi două republici.
În prima sa ediţie, ziarul anunţa că va oferi o relatare directă a ştirilor, „fără nici un fel de oratorie sau glosă poetică”.
În 1768, a relatat despre un concert susţinut de un copil de 12 ani „deosebit de talentat”. Numele lui era Wolfgang Amadeus Mozart.
Când Austria a fost învinsă în Primul Război Mondial, ziarul a publicat o ediţie specială cu scrisoarea de abdicare a ultimului împărat habsburgic, Kaiserul Karl.
În ultima sa ediţie tipărită vineri, a publicat un editorial în care dădea vina pe noua lege guvernamentală pentru încetarea tirajului şi a scris: „Sunt vremuri furtunoase pentru jurnalismul de calitate… Pe tot mai multe platforme, conţinutul serios concurează cu ştirile false, videoclipurile cu pisici şi teoriile conspiraţiei”.
În aprilie, tirajul său a fost de doar 20.000 de exemplare în zilele lucrătoare, deşi această cifră s-a dublat în weekend.
Arnold Schwarzenegger a fost unul dintre ultimii intervievaţi, alături de foştii cancelari austrieci Franz Vranitzky şi Wolfgang Schüssel.
Vicepreşedinta Comisiei Europene, Věra Jourová, a declarat pentru agenţia austriacă de presă APA că nu este „mulţumită de situaţia” de la ziar. „Cred că Wiener Zeitung a jucat un rol bun în informarea oamenilor de-a lungul anilor”, a spus ea.
Pe parcursul celor trei secole de apariţie, ziarul a avut o singură întrerupere forţată. După ce Austria a fost încorporată în Germania lui Hitler, ziarul a fost închis de nazişti în 1939. În 1945, în timp ce Austria se afla încă sub ocupaţia aliaţilor, a început să apară din nou.
În prezent, se crede că cel mai vechi ziar din lume care a supravieţuit este publicaţia germană Hildesheimer Allgemeine Zeitung, care a fost publicată pentru prima dată în 1705.
