Curtea de Conturi a realizat un audit complex al sistemului sanitar din România, iar rezultatele pot părea de-a dreptul șocante. Ele sunt însă expresia unei realități pe care o trăim zi de zi. Una care face milioane de români să părăsească definitiv țara. De multe ori, nu banii, nu salariul sunt picătura care umple salariul, ci chiar sistemul sanitar, groaza că vei ajunge – și cel mai probabil vei ajunge – într-un spital din România și că șansele tale de a fi tratat decent sunt minime. Evident, mai sunt și alte cauze, precum sistemul de educație, clasa politică mediocră, dar și birocrația încă stufoasă.
Curtea de Conturi a auditat performanța privind managementul resurselor umane și a dezvoltării infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014 – 2021 la Ministerul Sănătății. Documentul are 105 pagini. Vă prezentăm numai concluziile, printre care se numără faptul că România cheltuie la jumătate față de alte țări europene pentru sănătate, că în rețeaua Ministerului Sănătății, în perioada 2014-2021 nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, că din punctul de vedere al vechimii clădirilor, că peste 50% dintre acestea au o vechime mai mare de 60 ani, că 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc, că salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014, dar că la nivelul Ministerului Sănătății nu există o bază de date care să cuprindă datele privind posturile ocupate și drepturile salariale aferente fiecărui post, informații care sunt absolut necesare în etapa de programare bugetară.
Iată concluziile raportului:
- deși sumele alocate sănătății au crescut substanțial și totodată, ponderea cheltuielilor publice dedicate sănătății în PIB la finele perioadei analizate, țara noastră rămâne pe ultimele locuri în statisticile europene. Astfel, creșterea înregistrată a fost de la 5 % din PIB în anul 2019, la 5,5 % din PIB în anul 2020, însă acest indicator este la jumătate față de procentele alocate din PIB de alte state europene;
- deși evoluția speranței de viață la naștere a populației din România evidențiază un trend crescător, în concordanță cu cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene, aceasta este inferioară mediei UE;
- România înregistrează decalaje semnificative față de Uniunea Europeană și în ceea ce privește vârsta medie de la care încep să apară problemele de sănătate, fiind cu aproximativ 4 ani mai mică decât media UE;
- spitalele au fost principalul furnizor de asistență medicală în majoritatea statelor membre ale UE și au înregistrat cea mai mare proporție (36,4 %) din cheltuielile cu sănătatea în 2019 în UE, în timp ce în România ponderea acestora reprezintă la 42,5%;
- România se situa în topul primelor zece țări (respectiv locul 8) din punct de vedere al numărului de medici practicanți, cu un număr de 59.333 medici în exercițiu (3,5% din totalul UE), însă raportul dintre numărul de medici și numărul de locuitori a crescut în fiecare dintre statele membre UE între 2013 și 2018. Din punct de vedere al acestui clasament, România se situează pe penultimul loc la nivelul UE;
- referitor la numărul paturilor de spital ce revin, în medie, la 100.000 locuitori, România este printre țările cu cel mai mare număr de astfel de paturi, ocupând locul 3 în UE.
Recomandare: Cât este șpaga pentru un post de asistentă într-un spital de stat din România
Urmare auditului de performanță efectuat au fost identificate o serie de aspecte, asupra cărora este necesară îmbunătățirea activității ministerului, îndeosebi inexistența bazelor de date integrate, cu acces pe nivel de competență, atât în sfera resurselor umane, cât și a infrastructurii, ca instrument de gestiune, cunoaștere și decizie.
Alte aspecte principale rezultate în urma auditului efectuat:
- există diferențe semnificative ale numărului de medici din regiunile de dezvoltare ale României (Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov cu 397,24 medici/100.000 locuitori față de Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia cu 75,25 medici/100.000 locuitori – date prelucrate fără numărul de medici din rețeaua altor ministere);
- în medie, în perioada analizată 83% din posturile vacante nu au fost scoase la concurs;
- în medie, pe an, în perioada 2014-2021, deficitul de medici existent la nivelul unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății a fost de 1.231 medici/an;
- gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenților medicali a fost de 80%. Astfel, gradul mediu de ocupare pe total personal sanitar în perioada analizată a fost de 77%;
- primele 10 specialități medicale cu cel mai mare deficit de medici, aferent celor 58 de unități sanitare cu paturi din subordinea MS, în medie, au fost: anestezie și terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă
și gastroenterologie; - unitățile sanitare neacreditate în pregătirea la rezidențiat, care au scos și ocupat locuri la concursul de rezidențiat pe post, nu au beneficiat de activitatea medicilor rezidenți, întrucât aceștia, pe perioada pregătirii și-au desfășurat activitatea în unitățile sanitare acreditate în efectuarea pregătirii;
- cifra de școlarizare a avut în general o evoluție crescătoare, având o creștere de 2,52 ori în anul 2020 față de anul 2014 și de 1,85 ori în anul 2021 față de anul 2014, însă este nevoie de crearea unei baze de date integrate, cu acces pe nivel de competență, cu locurile și posturile publicate la concursul de rezidențiat, care să permită ajustarea în funcție de ocuparea locurilor, astfel încât să se determine cu exactitate numărul de locuri necesare;
- fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal;
- salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014;
- la nivelul MS nu există o bază de date care să cuprindă datele privind posturile ocupate și drepturile salariale aferente fiecărui post, informații care sunt absolut necesare în etapa de programare bugetară;
- sistemul de remunerare al personalului din sistemul medical nu a avut în vedere criterii de performanță în activitate;
- din punctul de vedere al vechimii clădirilor, peste 50% dintre acestea au o vechime mai mare de 60 ani, doar 3% fiind construite în ultimii 20 de ani;
- un număr de 10 unități sanitare din subordinea MS au în administrare și clădiri cu o vechime mai mare de 100 ani (Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. “Matei Balș”, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice “N.C. Paulescu”, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu” ș.a);
- un număr de 3 unități sanitare cu paturi au în administrare clădiri monumente istorice: Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași (din perioada 1756-1758) și Institutul Regional de Oncologie Iași (din sec XIX);
- cu privire la riscul seismic, aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea MS, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic (RsI, RsII, RsIII sau RsIV);
- un număr de 2 unități sanitare (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu – Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur;
- 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc;
- ponderea cea mai mare a fondurilor pentru investiții a fost alocată pentru achiziția de aparatură medicală, respectiv 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din rețeaua MS, ceea ce înseamnă că doar 25% din totalul fondurilor alocate au fost destinate pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații capitale ale clădirilor;
- modalitatea de aplicare a principiilor de alocare a fondurilor nu este una transparentă și nu au fost utilizate punctaje pentru fiecare principiu astfel încât să rezulte un clasament în alocarea fondurilor pentru investiții;
- în perioada analizată, din cele 12 obiective de investiții, anexă la bugetul aprobat al MS în perioada 2014 – 2021, au fost finalizate un număr de 7 obiective (aproximativ 58%), celelalte fiind în curs de realizare;
- cu excepția refuncționalizării imobilului Spital Clinic de Urgență Iași, în rețeaua Ministerului Sănătății, în perioada 2014-2021 nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi;
- cheltuielile de personal au avut un trend crescător, reprezentând în medie 52% din totalul cheltuielilor unităților sanitare;
- cheltuielile de capital au avut o evoluție oscilatorie, reprezentând în medie 7% din totalul cheltuielilor unităților sanitare;
- veniturile din activități medicale realizate de către unitățile sanitare reprezintă aproximativ jumătate din veniturile raportate prin conturile de execuție, restul de 50% fiind suportate în perioada 2014 – 2021 de la bugetul de stat și FNUASS, prin subvenții.
Raportul poate fi citit AICI.
Recomandare: Disperarea unei mame cu copilul bolnav. A dus colivă și flori la Consiliul Județean Constanța
