Buletinul siguranței rutiere pe anul 2021, publicat de Ministerul Afacerilor Interne, a dezvăluit dinamica accidentelor rutiere pe șoselele din România anul trecut.
Organizația Mondială a Sănătății arată că 1,35 milioane de persoane își pierd anual viața în accidente rutiere. În plus, 50 de milioane de persoane suferă vătămări grave în urma accidentelor rutiere. Totodată, persoanele cu statut socio-economic redus prezintă un risc mai mare de a fi implicate în accidente
rutiere grave.
În Uniunea Europeană, siguranța rutieră s-a îmbunătățit considerabil în ultimele decenii. Dacă ne raportăm la contextul mondial, Uniunea Europeană are printre cele mai sigure drumuri din lume, cu 44 de decese la un milion de locuitori.
În anul 2021, pe drumurile din Uniunea Europeană și-au pierdut viața 19.823 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere cu aprox. 1.000 (+ 5%) față de anul 2020, dar reprezintă totuși cu aproape 3.000 (-13%) de decese mai puțin față de perioada anterioară pandemiei (2019).
În ultimii zece ani, în Uniunea Europeană rata deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut de la 68 (în 2010) la 44 (în 2021).
Guvernul României s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să îmbunătățească cadrul strategic, legal și procedural în ceea ce privește siguranța rutieră, în conformitate cu „Viziunea Zero” a Uniunii Europene. Prin acest angajament, guvernul a creat o Strategie Națională privind Siguranța
Rutieră pentru perioada 2022-2030 și va lua alte măsuri necesare pentru a completa această strategie, printre care: inspecția de siguranță, dezvoltarea unor baze de date, alinierea la standardele europene, îmbunătățirea infrastructurii (mai ales în punctele cele mai periculoase).
În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de persoane.
Cauzele accidentelor rutiere grave
Datele colectate de Poliţia Română distribuie accidentele rutiere grave produse în anul 2021 în funcție de 37 de cauze diferite, după cum urmează:
În medie, în fiecare zi a anului 2021 s-au produs 13 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 10 persoane.
În 2021, în România s-au produs 93 de decese/un milion de locuitori.
Iată alte detalii din buletin.
- Față de anul 2020, în anul 2021 s-au produs cu 1.356 mai puține accidente rutiere grave (-21,6%), în timp ce numărul celor decedați în astfel de evenimente este mai mare (+133, +8,1%), iar numărul persoanelor rănite grav se menține în trend descrescător, mai puțin cu 1.692 de cazuri (-30,9%).
- Indicele de mortalitate1 a crescut de la 26,2% în 2020 la 36,2% în 2021.
- Raportat la mediul producerii lor, în anul 2021, cel mai mare număr de accidente rutiere grave a fost înregistrat în mediul rural, 1.915 evenimente, 39% din totalul anual.
- În mediul rural se înregistrează un indice de mortalitate de 37,2%, în timp ce în mediul urban indicele de mortalitate a fost de 22,3% în anul 2021. Totodată, deşi mai puţin numeroase, evenimentele rutiere grave produse pe drumurile din afara localităţilor înregistrează cel mai mare indice de mortalitate (54,7%).
- În afara localității, în anul 2021 au fost înregistrate cu 16,1% mai puţine evenimente rutiere grave comparativ cu anul precedent (cu 235 mai puține accidente rutiere grave), în schimb s-au înregistrat cu 99 mai multe decese și cu 378 mai puține persoane rănite grav în afara localității.
- Comparativ cu anii precedenți, distribuţia accidentelor rutiere grave în funcție de categoria de drum pe care s-au produs suferă o ușoară modificare în anul 2021. Astfel, drumurile naționale au reprezentat sectorul de drum pe care s-au produs cele mai multe accidente rutiere grave (35,7% din totalul accidentelor rutiere grave). Strada reprezintă a doua categorie în ceea ce priveşte numărul de
- accidente rutiere grave produse pe acest sector de drum (35,1%).
- Referitor la victime, pe drumurile naţionale, şi-au pierdut viaţa 49,3% din totalul persoanelor decedate în accidente rutiere în anul 2021, de peste 2 ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă, situaţie similară celei din anul anterior, drumul național constituind categoria de drum cu cel mai ridicat potenţial de victimizare. Deşi se regăsesc pe al doilea loc ca număr de 1 indicele de mortalitate = numărul persoanelor decedate raportat la numărul de accidente rutiere grave x 100 11 accidente rutiere grave, evenimentele petrecute pe stradă au cel mai scăzut indice de mortalitate.
- La fel ca în anii precedenți, intersecţia şi curba reprezintă elemente de infrastructură cu un potenţial mai ridicat de risc rutier. În accidentele produse în curbă în anul 2021 și-au pierdut viaţa 299 de persoane și au fost rănite grav 619 persoane, în timp ce în accidentele rutiere grave din intersecții au decedat 176 de persoane și au fost rănite grav 678. De asemenea, două treimi dintre accidentele rutiere grave s-au produs pe segmente de drum fără caracteristici deosebite.
- Se observă, în continuare, gravitatea accidentelor rutiere produse prin nerespectarea regulilor de trecere la calea ferată: în cele 18 evenimente de această natură şi-au pierdut viaţa 16 persoane, ridicând valoarea indicelui de mortalitate la 88,9%.
- 88,2% dintre evenimentele rutiere grave au avut loc în condiţii meteo normale.
- Evenimentele rutiere grave produse în condiţii meteo deosebite, deşi mai puţin numeroase, au un nivel mai ridicat de victimizare (persoane decedate şi rănite grav în accidente rutiere), evidenţiindu-se astfel, influenţa pe care factorii meteo o au asupra securității traficului rutier.
- În funcție de tipul impactului, aproximativ o treime (32,4%) dintre accidentele rutiere grave produse în anul 2021 reprezintă evenimente în care au fost accidentați grav pietoni (1.594 de accidente). Față de anul anterior, se remarcă o ușoară scădere, în 2021 producându-se cu 315 mai puţine astfel de evenimente (-16,5%).
- Coliziunea laterală reprezintă a doua categorie ca număr de evenimente (13,3% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere față de anul trecut cu 25,6%), urmată de coliziunea frontală (12,3% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere față de anul 2020 cu 7,9%) şi lovirea unui obstacol în afara carosabilului (9,8% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere cu 16,6% față de anul precedent).
