Cele mai importante schimbări din anul școlar 2022 – 2023. Declarații oficiale

Anul şcolar 2022 – 2023 a început azi, 5 septembrie, cu o mulțime de schimbări. Astfel, acest an școlar are cinci module, nu două semestre ca până acum, dar numărul săptămânilor de şcoală rămâne acelaşi. Între cele cinci module există vacanţe, pe care le vor avea în acelaşi timp toţi elevii din toate ciclurile de învăţământ. Tezele nu mai sunt obligatorii, iar evaluarea trebuie făcută pe toată durata anului şcolar, urmând a fi date mai puţine note. La finalul anului şcolar va exista o singură medie la fiecare materie. Pe lângă ”Şcoala altfel” a fost introdusă şi „Săptămâna verde”, în care se vor organiza activităţi de protejare a mediului şi de conştientizare a schimbărilor climatice.

Anul şcolar 2022 – 2023 începe luni şi se va încheia în 16 iunie 2023, pentru majoritatea claselor. Elevii din clasele a VIII-a vor termina cursurile în 9 iunie 2023, iar cei din clasele a XII şi a XIII-a în 2 iunie.  

În locul celor două semestre care existau până acum au fost introduse cinci module de predare.  

Structura anului şcolar:  

• cursuri: de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022;  

         vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;  

• cursuri: de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022;  

          vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;  

• cursuri: de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz;  

         vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6—26 februarie 2023;  

• cursuri: de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până joi, 6 aprilie 2023;  

         vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;  

• cursuri: de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023;  

         vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.  

 Pe durata anului şcolar dascălii trebuie să facă evaluarea continuă a elevilor, dar numărul de note va fi mai mic, iar la finalul anului va exista o singură medie a fiecare materie.  

Numărul de note va depinde de numărul de ore din programa şcolară. Pentru o materie care se predă de două ori pe săptămână, profesorul trebuie să acorde cel puţin cinci note într-un an şcolar.  

Tezele nu vor mai fi obligatorii, dar orice profesor le poate susţine, în cazul în care consideră necesar pentru evaluarea elevilor.  

Au mai fost introduse şi alte modificări începând cu acest an şcolar. De exemplu, fiecare elev va avea un plan individual de învăţare, dar deocamdată nu se ştie exact cum va arăta acesta.  

Transferul elevilor de la o unitate şcolară la alta se va accepta doar în situaţii excepţionale, iar elevii nu vor mai putea fi exmatriculaţi.  

Pe lângă ”Şcoala altfel” a fost introdusă şi ”Săptămâna verde”, în care se vor organiza activităţi de protejare a mediului şi de conştientizare a schimbărilor climatice. Cele două au loc în perioada 27 februarie— 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare.

• Un primar din România refuză să țină discursuri în prima zi de școală și le cere politicienilor același lucru

Măsuri sanitare

După doi ani de pandemie, în care de multe ori cursurile au fost suspendate, fie din cauza incidenţei, fie din cauza cazurilor de coronavirus confirmate în şcoală sau în clasă, nouă an şcolar debutează fără măsuri sanitare excepţionale.  

Şcolile pot organiza festivităţi de deschidere, la care prezenţa părinţilor şi a bunicilor nu este restricţionată. De asemenea, familiile pot intra în sălile de clasă, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii doi ani şcolari. 

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, anunţa recent că masca de protecţie „va fi recomandată, nu va fi impusă”.  

Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii a emis o serie de recomandări, având în vedere şi sezonul gripal.  

Reguli de igienă: 

• igiena mâinilor: spălarea frecventă a mâinilor şi/sau dezinfecţia lor (înainte de intrarea în clasă, înainte de masă, după utilizarea toaletei, după tuse/strănut, ori de câte ori e necesar); 

• igiena respiratorie: tuse, strănut în şerveţel de unica folosinţa sau în plica cotului, aruncarea şerveţelului la gunoi imediat după folosire, spălarea/dezinfecţia mâinilor după tuse/strănut; 

• igiena în clase: aerisirea frecventa a sălilor de clasă (păstrarea ferestrelor deschise ori de câte ori este posibil sau aerisirea cel puţin 10 minute după fiecare oră de curs), curăţenia şi dezinfecţia suprafeţelor şi obiectelor din unităţile de învăţământ înaintea începerii cursurilor; 

• evitarea schimburilor de obiecte personale. 

Reducerea transmiterii virusurilor respiratorii: 

• purtarea măştii în spaţiile închise aglomerate, slab ventilate; 

• respectarea distanţării fizice de minim 1,5 metri în timpul cursurilor, dacă e posibil; 

• informarea periodică a părinţilor de a nu trimite la scoală copilul atunci când se confruntă cu simptome de viroza respiratorii, dureri în gât; 

• personalul didactic şi nedidactic cu simptome respiratorii va evita intrarea în colectivitate; 

• realizarea zilnică la prima oră de curs, de către cadrul didactic, a unei inspecţii vizuale a elevilor prezenţi în clasă cu scopul identificării unui eventual elevul bolnav care prezintă semne de febră/boală infecto-contagioasă (faţă congestionată, tuse, etc). 

• în cazul identificării unui elev cu semne de boală transmisibilă respiratorie, se recomandă izolarea lui faţă de restul clasei şi informarea părinţilor în vederea îndrumării către un medic şi asigurarea tratamentului specific; 

• anunţarea conducerii şcolii, de către părinţi/cadrele didactice, în cazul confirmării unui caz cu SARS-CoV-2 sau gripă. 

Măsuri preventive specifice şi de informare: 

• vaccinarea împotriva COVID-19 şi a gripei sezoniere a elevilor eligibili şi a personalului din unităţile de învăţământ: 

• derularea de acţiuni de educare-informare a elevilor privind regulile care trebuie respectate pentru a preveni îmbolnăvirile respiratorii. 

• Măsuri organizatorice şi logistice: 

• afişarea în clase/locuri vizibile a panourilor cu materiale informative privind modalităţilor de prevenire a îmbolnăvirilor respiratorii;  

• asigurarea cu materiale pentru igiena mâinilor (săpun lichid, substanţe dezinfectante şi prosoape de hârtie) precum şi pentru curăţenia şi dezinfecţia sălilor de clasă; 
• respectarea ritmului de verificare, curăţare şi igienizare a aparatelor de aer condiţionat, conform recomandărilor producătorului. 

Klaus Iohannis: „Să nu alegeți mereu calea cea uşoară”

Preşedintele Klaus Iohannis i-a încurajat luni, pe elevi, în discursul rostit la ceremonia de începere a anului şcolar la Liceul ”Grigore Moisil” din Capitală, să nu aleagă mereu calea cea uşoară, dar să încerce să o caute pe cea corectă. ”Să nu vă temeţi de competiţia justă şi să nu deveniţi niciodată tributari lucrurilor obţinute facil!”, a mai spus preşedintele.

”Vă încurajez să nu alegeți mereu calea cea uşoară, dar să încercaţi să o căutaţi de fiecare dată pe cea corectă, să nu vă temeţi de competiţia justă şi să nu deveniţi niciodată tributari lucrurilor obţinute facil, să protejaţi valorile democratice, să credeţi în ştiinţă şi în profesionişti, să reacţionaţi în faţa abuzurilor şi a dezinformării şi să nu permiteţi nimănui să calce în picioare încrederea în voi şi în capacitatea voastră de a deveni mai buni”, le-a transmis şeful statului elevilor.

”Îmi place că vă ghidaţi după cuvintele latineşti înţelepte „Per aspera ad astra”, care ne amintesc că drumul spre reuşită este presărat cu greutăţi. Plini de greutăţi au fost şi ultimii ani, marcaţi de valurile succesive ale pandemiei de COVID-19. În faţa acestor provocări, elevii, părinţii şi profesorii din toată ţara au răspuns cu solidaritate, cu profesionalism, dar şi cu speranţă. Tocmai de aceea, acest nou început este un bun prilej de a vă mulţumi dumneavoastră, cadrelor didactice, pentru toate eforturile depuse astfel încât elevii să beneficieze de condiţii bune de învăţare. Aţi promovat excelenţa şi aţi pus elevul în centrul activităţii educaţionale, iar realizările sunt vizibile, sunt recunoscute de întreaga comunitate educaţională şi sunt dovedite de rezultatele excepţionale ale elevilor colegiului”, a afirmat preşedintele la începutul discursului său.

El a subliniat că educaţia este un domeniu pe care îl consideră esenţial pentru fiecare dintre noi şi pentru ţară în ansamblu.

”De aceea am lansat viziunea strategică România Educată, pe baza căreia Guvernul şi-a asumat realizarea unui nou cadru legislativ şi investiţii majore în creşe, grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi. În ultimele luni, în spaţiul public a existat o firească şi intensă dezbatere publică despre viitorul educaţiei, dezbatere care mă aştept să continue în Parlament, până când vom ajunge la o formă legislativă care să vă ajute pe fiecare dintre dumneavoastră să vă îndepliniţi aspiraţiile. Dragi elevi, Educaţia este un drum frumos, pe care vă doresc să îl parcurgeţi cu mult curaj şi cu încredere. Şcoala este un spaţiu decisiv al formării voastre. Sunt anii în care luaţi hotărâri esenţiale pentru propria viaţă, în care vă descoperiţi şi vă cultivaţi pasiunile, în care înţelegeţi rostul valorilor, importanţa integrităţii, a colaborării, a responsabilităţii. Noi, adulţii, vă suntem alături, dar vom avea mereu nevoie de implicarea şi de vocea voastră”, a continuat Iohannis, încurajându-i pe elevi să nu aleagă mereu calea uşoară.

El a mai amintiti că viitoarele legi ale educaţiei ar trebui să pună în aplicare în şcolile româneşti schimbările pe care evoluţiile societăţii şi ale ştiinţei ni le-au arătat ca fiind necesare.

”Educaţia trebuie centrată pe profilul elevilor şi al studenţilor, luând în calcul interesele diverse ale acestora, potenţialul individual care trebuie sprijinit şi provocările globale. De aceea, actualizarea programelor şcolare şi a modului de predare nu mai poate fi amânată. Eu sunt profesor de fizică şi ştiu că este greu să iubeşti ştiinţele fără să faci experimente, aşa cum este greu să iubeşti limba română fără ca cineva să îţi educe gustul pentru lectură. Creşterea ponderii materiilor opţionale şi diversificarea acestora, pentru toate ariile curriculare, reprezintă la rândul lor paşi importanţi în direcţia corectă. De exemplu, în acest an şcolar veţi avea pentru prima dată o „Săptămână verde”, în care sper să înţelegeţi mai bine importanţa echilibrului dintre acţiunea umană şi schimbările care se petrec în mediul înconjurător, inclusiv încălzirea globală sau fenomenele meteo extreme”, a remarcat Klaus Iohannis.

Preşedintele s-a referit şi la evaluările de final de etapă sau cele care influenţează tranziţia la nivelul următor al educaţiei.

”Evaluările sunt importante atât timp cât ele reflectă corect competenţele elevilor şi studenţilor, oferindu-le ocazia de a-şi îmbunătăţi performanţele. De aceea, trebuie regândit modul în care organizăm toate evaluările, pentru că, în final, contează mai puţin nota şi mai mult dezvoltarea copilului în acord cu profilul şi interesul acestuia. Şansa la o dezvoltare profesională adecvată trebuie oferită tuturor. Nu se mai justifică diferenţa de statut dintre ruta teoretică şi cea profesională, care descurajează deopotrivă elevi, părinţi şi profesori. Este important ca rutele educaţionale să aibă un statut egal, cu acces direct la Bacalaureat şi posibilitatea continuării studiilor cu învăţământul superior, până la cel mai înalt nivel. Dacă vrem profesionişti, atunci haideţi să le recunoaştem importanţa, să investim în formarea lor şi să le dăm şanse egale”, a adăugat el.

Iohannis a argumentat că toate aceste modificări nu pot fi operate fără o colaborare sinceră între şcoală, părinţi şi comunitate, în aşa fel încât să existe respect pentru rolul fiecăruia, încredere şi ajutor reciproc.

”Sunt deziderate care pot fi incluse într-o lege, dar schimbarea adevărată depinde de noi toţi: elevi, părinţi, profesori, dar şi de factorii de decizie, cei care pun educaţia în prim-planul deciziilor strategice, inclusiv cele legate de finanţare. Reforma nu înseamnă doar o lege, ci oameni care generează schimbare în bine în fiecare şcoală, în fiecare sală de clasă, pentru fiecare elev”, consideră Iohannis.

El s-a adresat şi profesorilor.

”Profesia de dascăl este una creatoare de viitor, iar dumneavoastră aţi demonstrat, în ultimii ani, că sunteţi capabili şi hotărâţi să reinventaţi mijloacele tradiţionale de predare pentru a face ca educaţia să continue, chiar şi atunci când pandemia ne-a impus restricţii severe.

Aţi fost şi sunteţi motorul unui sistem care, de multe ori, n-a ştiut să vă recompenseze pe măsura eforturilor. Văd şi înţeleg aceste eforturi şi tocmai de aceea mi-am dorit ca Proiectul „România Educată” să facă din cariera didactică una dintre preocupările centrale ale societăţii noastre. Asta înseamnă intrare în carieră pentru cei ce îşi doresc la modul real şi pot să fie dascăli, dar şi salarizare pe măsură, prin mentorat şi trasee flexibile în carieră, care să fructifice talentul fiecăruia dintre dumneavoastră”, a declarat Klaus Iohannis.

Totodată, preşedintele a avut un mesaj şi pentru părinţi: 

”Vă doresc să aveţi nenumărate motive de mândrie oferite de reuşitele şcolare ale copiilor dumneavoastră. Prin implementarea Proiectului „România Educată” şi prin finanţările propuse în cadrul PNRR, luăm deja măsuri concrete pentru a oferi elevilor instrumentele necesare pentru a-şi atinge potenţialul maxim”, a spus el.

Premierul Ciucă susține modificările Legii Educației

Premierul Nicolae Ciucă afirmă, în mesajul transmis cu ocazia începerii noului an şcolar, că, prin noile legi ale educaţiei, Guvernul îşi propune să readucă învăţământul românesc în top, pentru că avem o generaţie tânără cu mare potenţial. Potrivit premierului, copiii şi tinerii români au dovedit că ştiu şi sunt dornici să facă performanţă, iar responsabilitatea factorilor decizionali, este să le ofere condiţiile pentru a se dezvolta în domeniile în care se simt cei mai buni. ”Prin modificările pe care le propunem în materie de învăţământ preuniversitar, actul educaţional trebuie să ţină cont de potenţialul şi aptitudinile elevului, pentru a-i oferi fiecăruia şansa ca drumul pe care şi-l va alege în viaţă să fie cel în care poate performa”, subliniază Ciucă.

Prezentăm integral mesajul premierului Nicolae Ciucă cu ocazia începerii noului an şcolar:

„Începe astăzi un nou an şcolar, moment încărcat cu emoţii şi speranţe atât pentru elevi, cât şi pentru dascăli şi părinţi, care, firesc, îşi doresc pentru copii cele mai bune condiţii de învăţământ pentru a le pune în valoare calităţile şi a le asigura tuturor şanse egale în viaţă.

Ultimii ani au fost o provocare majoră pentru întreg învăţământul românesc, pandemia obligând întregul sistem la o adaptare neaşteptat de rapidă la era digitală. Minusurile care au ieşit la iveală în acel context în ceea ce priveşte capacitatea de modernizare a învăţământului românesc încercăm să le corectăm printr-o nouă abordare a sistemului educaţional din România, iar schimbările pe care le-am considerat necesare, cel puţin în acest moment, se reflectă în noile legi ale educaţiei pregătite la nivelul Guvernului.

Ceea ce ne propunem prin aceste legi este să readucem învăţământul românesc în top, pentru că avem o generaţie tânără cu mare potenţial. Copiii şi tinerii români au dovedit că ştiu şi sunt dornici să facă performanţă, iar responsabilitatea noastră, ca factori decizionali, este să le oferim condiţiile pentru a se dezvolta în domeniile în care se simt cei mai buni. Prin modificările pe care le propunem în materie de învăţământ preuniversitar, actul educaţional trebuie să ţină cont de potenţialul şi aptitudinile elevului, pentru a-i oferi fiecăruia şansa ca drumul pe care şi-l va alege în viaţă să fie cel în care poate performa. 

Ne dorim să oferim fiecărui copil dreptul la educaţie. Pentru ca niciun elev să nu fie lăsat în urmă am dezvoltat programele destinate reducerii abandonului şcolar şi susţinerii copiilor din medii defavorizate. Pentru reducerea decalajelor în nivelul de pregătire avem în vederea introducerea unor programe care să ajute la consolidarea cunoştinţelor. 

Atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus prin Proiectul ”România educată” necesită aşezarea învăţământului românesc pe principii noi care să asigure accesul la educaţie de calitate şi să valorifice potenţialul uman al României. Ca prim-ministru, rămân ferm angajat pentru concretizarea soluţiilor de sprijin pentru învăţământul românesc, inclusiv prin alocarea fondurilor de care este nevoie.  

Un rol extrem de important în acest proces revine şi personalului din sistemul de învăţământ. Avem multe exemple de oameni dedicaţi misiunii pe care şi-au ales-o în viaţă, de a forma generaţiile tinere, iar munca lor vedem deseori cum este răsplătită cu performanţe obţinute de elevii lor în competiţii de anvergură internaţională. 

Le mulţumesc pentru contribuţia pe care o are fiecare dintre ei la recunoaşterea învăţământului românesc în lume, profesori şi elevi deopotrivă!

La început de an şcolar, vă urez, dragi elevi, succes şi note bune! 

Nemulțumirile sindicaliștilor

Sindicaliştii din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) condamnă, în mesajul cu ocazia noului an şcolar, ”neputinţa şi reaua- voinţă a celor care au adus educaţia din România în situaţia în care se află în acest moment”. Liderul FSLI Simion Hăncescu subliniază că dezbaterile în jurul proiectelor legilor educaţiei nu trebuie să nască dezbinare socială şi că educaţia este un liant al minţilor care vor să construiască o societate funcţională în ansamblul ei, însă deocamdată România este departe de a oferi această calitate generaţiilor tinere, iar vina este a celor care au fost la putere şi care nu au avut preocuparea şi voinţa să ofere acestui sistem şansa reală să se dezvolte. De asemenea, el avertizează că, din cauza actualului context economic nefavorabil, este posibil să asistăm la adevărate drame sociale în rândul familiilor, care ar putea să ajungă în situaţia de a nu putea să îşi mai trimită copiii la şcoală, dar şi în rândul angajaţilor din educaţie care sunt, în continuare într-un procent alarmant de mare, printre salariaţii bugetari cu cele mai mici venituri din România.

„Dezbaterile  în jurul Proiectelor Legilor Educaţiei nu trebuie să nască dezbinare socială, ci trebuie să genereze cele mai bune soluţii pentru un sistem de învăţământ pe  care îl dorim performant, responsabilitate şi implicare din toate zonele societăţii româneşti. Educaţia este un liant al minţilor care vor să construiască o societate funcţională în ansamblul ei, în care nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, în care să domine respectul şi simţul civic, valori pe care cadrele didactice le predau la clasă şi pe care, totodată, le insuflă copiilor şi acasă, din rolul de părinţi! Însă, din păcate, suntem departe de a oferi această calitate generaţiilor tinere, iar vina este a celor care au fost la putere şi care nu au avut preocuparea şi voinţa să ofere acestui sistem şansa reală să se dezvolte şi să devină, de ce nu, un model la care să se raporteze alte ţări. Condamnăm neputinţa şi reaua- voinţă a celor care au adus educaţia din România în situaţia în care se află în acest moment!”, afirmă liderul FSLI Simion Hăncescu.

El susţine că lipsesc investiţiile reale din educaţie, care ar fi trebuit să fie făcute cu mulţi ani în urmă, aşa cum şi reforma curriculară a acestui sistem a fost ignorată de toate guvernele, acestea argumentând ca justificare a neputinţei lor: “greaua moştenire”!

”Din cauza actualului context economic nefavorabil, este posibil să asistăm la adevărate drame sociale în rândul familiilor, care ar putea să ajungă în situaţia de a nu putea să îşi mai trimită copiii la şcoală, dar şi în rândul angajaţilor din educaţie care sunt, în continuare într-un procent alarmant de mare, printre salariaţii bugetari cu cele mai mici venituri din România!”, avertizează el.

Conform liderului sindical, majorările acordate, începând cu luna august, traduse, în medie, în doar câteva zeci de lei, nu vor avea cum să acopere cheltuielile de zi cu zi, sub povara scumpirilor uriaşe.

„Nu s-ar fi ajuns aici dacă în România ar fi existat o economie funcţională şi un sistem de politici sociale care să fie un sprijin pentru cei care nu îşi pot asigura coşul zilnic. Ne aşteptăm şi noi să avem situaţii, ca în alte ţări, în care nu va putea fi asigurată plata facturilor la încălzire pentru şcoli în iarna acestui an, ceea ce va avea consecinţe negative asupra  procesului de învăţământ”, adaugă Hăncescu.

Ministrul vrea să elimine goana după note

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu reafirmă, în prima zi a noului an şcolar, că îşi doreşte eliminarea „goanei după note” pe care spune că a constatat-o la unii elevi, dar şi la mulţi părinţi. „Şcoala nu se face pentru notă”, afirmă ministrul, care se arată convins că fiecare dascăl va şti cum să îşi evalueze elevii.

„Fiecare profesor ştie să-şi evalueze cel mai bine elevii, ritmic, pe parcursul întregului an şcolar în aşa fel încât să fie eliminată acea presiune a notei, fără să eliminăm media generală la finalul fiecărui an de studiu. Să eliminăm acea presiune inutilă generată de goana după note, goana după note a elevilor, goana după note, din păcate, a multor părinţi care nu înţeleg că şcoala nu se face pentru notă, şcoala se face pentru ca ai lor copii să deprindă acele competenţe care îi vor ajuta să se dezvolte în viaţă conform propriilor aspiraţii de dezvoltare atât personală şi cât şi profesională pentru fiecare dintre acei copii care vor alege un domeniu”, a afirmat ministrul Educaţiei luni, în prima zi a anului şcolar 2022-2023

Potrivit ministrului, „competenţele, aşteptările elevilor şi ceea ce au nevoie pentru a se dezvolta armonios în societatea viitorului” sunt lucrurile importante pentru elevi.

Sorin Cîmpeanu subliniază că asigurarea unui curriculum care să fie la dispoziţia şcolilor şi a elevilor  trebuie să asigure elevilor „şansa de a atinge potenţialul maxim”.

• Cristina Dumitrache, deputat PSD, mesaj pentru elevi și profesori

Stelian Ion: Educația în România este prioritate națională doar pe hârtie, nu și în realitate

Stelian Ion, USR, a declara că elevii se întorc astăzi pe băncile unui sistem educațional care lasă copii în urmă pe bandă rulantă și care nu face nimic pentru a elimina decalajele dintre mediul urban și mediul rural. 1 din 4 tineri din mediul rural cu vârste între 18 și 24 de ani, care nu au mai mult de 8 clase (Eurostat), sunt victimele deciziilor haotice luate în educație în ultimii 30 de ani.

„Elevii români se întorc în băncile unui sistem educațional pentru care ei valorează sub 2 lei/zi.

O școală primește aproximativ 485 de lei pe an/elev, cu diferiți coeficienți care cresc suma cu niște zeci de lei, bani din care să asigure consumabilele (creta, markere, hârtie igienică, săpun etc.), să cumpere bunurile necesare pentru o educație de calitate (hărți, atlase, materiale în laboratoare sau săli de sport, computere, cărți în bibliotecă etc.), să plătească facturile (energie, apă, încălzire) și să asigure și formarea continuă a profesorilor.

Urmarea este că părinților și copiilor li se cer bani pentru fondul școlii. Aceste sume ar trebui de fapt să vină de la stat, la care cu toții contribuim prin impozite tocmai ca să ne ofere servicii publice de calitate.