Cele mai recente declarații despre blocul de la Lupoaică. Autoritățile și investitorii au organizat conferințe de presă

Autoritățile și investitorii au organizat fiecare câte o conferință de presă vineri, 31 ianuarie, în care au vorbit despre blocul construit pe bd Tomis nr. 49A, lângă Lupoaică.

Ambele au fost transmise live, în întregime, pe pagina de Facebook Constanța 100%.

Prefectul județului Constanța, George Niculescu, directorul Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța, Sorin Colesniuc, șefa Direcției Județene pentru Cultură, Magdalena Tița, arheologul Traian Cliante, dar și întreaga echipă de arheologi prezenți la săpătură, au participat la prima conferință.

Prefectul, Niculescu spune că a făcut toate demersurile pentru a verifica legalitatea lucrărilor, și anunță că din punctul de vedere ale instituțiilor cărora le-au fost solicitate puncte de vedere nu sunt probleme de legalitate.

„Din 2016 și până în prezent au fost emise alte nouă autorizații în baza PUZ peninsula, un PUZ realizat în 2003, afirmă prefectul, care adaugă că în niciunul dintre celelalte PUZ-uri nu au fost scandaluri. Ieri au fost prezenți la Constanța reprezentanții Ministerului Culturii”, mai spune Niculescu.

În acest moment lucrările sunt oprite, urmare a unei reclamații la Poliție. Acestea ar putea fi reluate numai cu supraveghere arheologică. Începând de luni 3 februarie ar putea fi începute lucrările sub supraveghere arheologică, după ce astăzi se semnează contractul de supraveghere arheologică între MINAC și beneficiarul lucrărilor de la Lupoaica, Bueno Comp SRL și dacă dispune procurorul de caz.

Prefectul mai spune că reprezentanții ministerului culturii au fost ieri în teren și au observat că situl arheologic recomandat pentru conservare nu a fost afecat. Ei au recomandat ca pe viitor, cercetările arheologice în peninsulă să se facă pe toata suprafața de teren, iar măsurătorilor să fie realizate de un topograf, care ar putea fi inclus fie în organigrama MINAC, fie a Direcției de Cultură. Acestea sunt concluziile întâlnirii de ieri cu reprezentanții Ministerului Culturii

Prefectul a precizat că din punctul de vedere al specialiștilor de la Ministerul Culturii,  lucrările cu supraveghere arheologică pot fi  reluate, însă acest lucru nu poate fi decis decât de procurorul de caz.

Responsabilul științific și șeful lucrărilor de la Lupoaica, la nivelul anului 2016, arheologul Traian Cliante vorbește despre caz.

„S-au făcut cercetări acolo și s-au găsit complexe arheologice. Noi am făcut raportul de cercetare pe care l-am înaintat Ministerului Culturii prin intermediul Direcției de Cultură. Noi am cerut protecție a siturilor pe 40 mp. Ministerul a cerut ca investitorul să mai conserve și alte resturi în apropiere a ceea ce am găsit noi. În felul acesta, noi am introdus și suprafață solicitată de Minister și am făcut un nou raport. Între timp, săpăturile au continuat între zona de sud-vest, acolo unde era și toaleta publică. Împreună cu colegii am deschis cercetări, am mai găsit gropi menajere și resturile unui mormânt de incinerație. Toate materialele sunt prezentate în raportul de cercetare. În acel moment, investitorul a renunțat sa mai cerceteze sectorul de sud-vest, ca și cum nu mai dorea să construiască. Dincolo de alte aspecte ale legislației, un investitor care vrea sa folosească un teren în zona peninsulară, are dreptul să facă cercetare pe suprafața de teren pe care urmează să construiască. Sunt situații și situații. Noi în materialul pe care l-am făcut, am specificat și acest lucru. Din aceasta cauză, noi ne-am încheiat treaba aici.  Măsurătorile în sistem stereo 70, au fost incluse și perimetrele inițiale, pentru care noi nu făcusem cercetare, pentru că nu fusesem solicitați. Adică suprafață de 700 de mp”, spune Traian Cliante. 

Magdalena Tița, șefa Direcției pentru Cultură spune că Ministerul nu i-a cerut în mod special să trimită cel de-al doilea raport, realizat de arheologi, cu adnotările făcute la solicitarea Ministerului Cuturii.

Investitorii Stelian și Enache Bucovală împreună cu avocatul firmei Bueno Comp , Stila Frangu, au susțin și ei o conferință de presă, imediat după cea organizată la Prefectură.

În primul rând, Stelian Bucovală a vrut să lămurească calitatea lui de sponsor PNL. Bucovală a precizat că singura sponsorizare a făcut-o în 2015, când era membru PDL pentru acoperirea unor datorii ale sediului partidului. Suma pe care a plătit-o atunci a fost de 62.000 lei. De atunci, Stelian Bucovală susține că neavând nici o funcție în cadrul PNL, partid cu care a fuzionat PDL, nu și-a mai plătit decât cotizația lunara de circa 200 de lei.  

Bucovală îl contrazice astfel pe primarul Fagadau, care ieri a precizat că acesta a plătit campaniile electorale pentru consilierii locali, județeni și parlamentarii PNL. Acesta i-a cerut primarului să facă dovada celor menționate. În ceea ce privește construcția de la Lupoaica, a afirmat că pune la dispoziție orice document celor interesați să cunoască legalitatea acestei investiții.

Avocatul familiei Bucovală, Stila Frangu, a spus că cei pe care îi reprezintă nu au intervenit în corespondența dintre Muzeu și Direcția pentru Cultură. În 2017 au obținut certificatul de descărcare arheologică pentru două suprafețe 599mp, respectiv 71.4 mp. Pentru diferența de teren până la 718,9 mp s-a propus conservarea structurilor antice in situ, adică li s-a spus să le acopere cu pământ.

Ulterior, clienții au decis să facă conservare cu sticlă pentru ca zidurile antice să poată fi vizitate. Pe 14 ianuarie 2020, firma a anunțat Direcția pentru Cultură și Muzeul că vor începe lucrările. Lucrările efective au început pe 18 ianuarie. 

„Nu s-a săpat nici un cm de pământ din zona protejată, susțin arheologii. Pe 20 am formulat cerere la MINAC pentru supraveghere arheologică, pentru zona conservată, cu care în principiu suntem de acord.”, au spus investitorii.

Stila Frangu mai spune că lucrările au fost stopate benevol cu două zile înainte să fie sesizată poliția.

Reprezentanții Bueno Comp nu au luat până acum în calcul să renunțe la investiție, însă susțin că dacă cineva le va face o ofertă avantajoasă, e posibil orice. Aceștia se gândesc să ceară despăgubiri de la anumite persoane și instituții, fără să le numească.