Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, împreună cu Petre Enciu, vicepreședinte al instituției, au participat astăzi, la conferința de presă finală a proiectului „Restaurarea, Consolidarea, Protecția, Conservarea și Punerea în Valoare a Sitului Arheologic Cetatea Capidava”.
Obiectivul general al proiectului vizează dezvoltarea durabilă și promovarea turismului în județul Constanța, prin valorificarea cetății Capidava, parte componentă a patrimoniului cultural național. În cadrul proiectului s-a urmărit restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea sitului arheologic Cetatea Capidava, punerea în valoare a edificiului, înfiinţarea unui punct de informare turistică, drumuri de acces spre cetate şi platforme carosabile, realizarea unei zone de parcare, realizarea de alei pietonale de acces, dar și iluminatul exterior pentru evidenţierea nocturnă a întregului ansamblu.
„Iată că după atâtea probleme și piedici întâmpinate și după atâtea blocaje administrative suntem la finalul acestui proiect cu impact pentru noi, locuitorii județului. Un proiect început în anul 2009, care a avut suișuri și coborâșuri, a ajuns astăzi la capăt de drum! Beneficiarul proiectului este Unitatea Administrativ Teritorială Județul Constanța, iar pentru dezvoltarea durabilă a județului trebuie să ținem cont și să punem în valoare și turismul cultural și istoric. De acest obiectiv se vor bucura atât turiștii români, cât și străini, cercetătorii, studenții, elevii, populația județului nostru, agenții economici, operatorii din turism, dar și potențialii investitori din zonă. Mulțumesc tuturor factorilor implicați în acest proiect necesar procesului de dezvoltare a județului, iar noi ca autorități ne implicăm pentru ca astfel de investiții să continue”, a declarat Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța.
Evenimentul s-a desfășurat în situl arheologic Capidava, iar la finalul conferinței de presă s-a efectuat un tur ghidat al edificiului.
„Această cetate este în administrarea Muzeului Național de Arheologie și Istorie Constanța și îmi doresc ca în viitorul apropiat să organizăm cât mai multe evenimente în acest sit și să aducem cât mai mulți turiști și vizitatori. Vom continua să investim pentru că acest edificiu trebuie întreținut deoarece nu ne dorim să ajungă o paragină peste câțiva ani ”, a declarat Petre Enciu, Vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța.
Proiectul are o finanțare totală de 56.009.641 lei, iar cofinanțarea asigurată din bugetul Consiliului Județean Constanța se ridică la valoarea de 22.315.747 lei.
Capidava, parte a sistemului defensiv roman
Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. Fortificația are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE – 105 m x 127 m, cu ziduri groase de peste 2 m și înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc și 2 turnuri intermediare în forma de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului și o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea , în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Locul era deosebit de potrivit, caracterului construcției oferind o vastă arie de supraveghere: un masiv stâncos care se înalță între piciorul pantei ce coboară dinspre NE și Dunăre. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic și anume un șanț natural care pornea din Dunăre, îl ocolea pe partea de NE, până aproape de colțul de est al cetății. De altfel, forma masivului a impus forma și orientarea castrului.
Importanța strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Castrul, situat lângă un vad de trecere a fost construit de detașamente din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia. Toponimul getic de Capidava – însemnând cetatea de la cotitură – confirmă o locuire preromană, poziția geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc care permitea comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană. Tabula Peutingeriana ne oferă date exacte privind distanțele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distanțe coincid cu distanțele dintre localitățile actuale Hinog – Capidava și Capidava – Hârșova. În verificarea tabulei vine descoperirea unui stâlp miliar în localitatea Seimenii Mici care dă distanța de 18000 de pași de la Axiopolis la Capidava adică 27 de km.
