Wuhan este un oraș din China, capitală a provinciei Hubei, și cel mai populat oraș din China centrală. Este aproape de orașele unde se află fabricile care alimentează toată planeta cu produse. Între el și Constanța este o distanță de 12.000 de kilometri. Imens. Dacă, prin absurd, vreți să o parcurgeți pe jos va trebuie să mergeți neîncetat timp de mai mult de 103 zile.
De astăzi, distanța aceasta imensă se poate însă parcurge și cu trenul. Iar asta este o veste proastă pentru Portul Constanța.
Primul tren care face legătura între orașele Wuhan, din China, și Constanța a plecat la drum astăzi, 5 august. Acesta transportă vagoane încărcate cu cuptoare de temperare din sticlă, echipamente mecanice și produse de uz zilnic.
„Primul tren pe ruta China-România în cadrul CHINARAILWAYExpress a plecat cu succes din municipiul Wuhan. Trenul, compus din 50 de vagoane încărcate cu cuptoare de temperare din sticlă, țesături, echipamente mecanice și produse de uz zilnic, a pornit din Gara Wujiashan, Wuhan, va trece granița prin orașul Qorğas Qalası, străbătând Kazahstan, Georgia și traversând Marea Caspică și Marea Neagră spre destinația finală Constanța din România, prin transport combinat feroviar-maritim. Drum bun!”, au scris reprezentanții Ambasadei Chinei în România pe Facebook.
Se reface Drumul Mătăsii
În secolul II î.H., dinastia Han, care conducea China, a stabilit una dintre cele mai importante rute comerciale din istorie: așa-numitul Drum al Mătăsii. Stabilit pentru a exporta această resursă a țării, mătasea, a devenit un drum care a influențat major, pentru sute de ani, regiunea. A fost apoi uitat, pentru alte sute de ani, până când, în 2013, președintele Chinei, Xi Jinping, a propus crearea unui echivalent modern al drumului antic al mătăsii, care să conțină o rețea de căi ferate, de drumuri, conducte și utilități, care să lege China de Asia și Europa. Inițiativa sa, „One Belt and One Road” (OBOR), nu este numai un drum, ci una dintre cele mai mari platforme economice, care implică și cooperare politică, socială și chiar culturală.
Rolul Portului Constanța
Investițiile în OBOR sunt imense, din punct de vedere financiar, iar Portul Constanța este, îi place sau nu, afectat. Rutele de transport de mărfuri dintre China și Europa se schimbă deja, iar portul românesc, cel mai mare de la Marea Neagră, își pierde din importanța de hub regional. Mărfurile din China pot ajunge în Europa mai repede pe calea ferată decât pe mare. De câțiva ani, de exemplu, un tren de marfă circulă direct între Yiwu, de pe coasta de est a Chinei, la circa 300 de kilometri de Shanghai, și Londra. Distanța de circa 12.000 de kilometri este acoperită în numai 18 zile. Un vapor are nevoie de mai mult decât dublu, circa 40 de zile, pentru a ajunge de pe coasta de est a Chinei în Londra. Trenurile pot avea chiar și 90 de containere. A trecut prin Kazakhstan, Rusia, Belarus, Polonia, Germania, Belgia și Franța. Capitala Angliei nu este singura legată cu o linie directă de cale ferată de China. De fapt, cel puțin 15 orașe europene mari sunt în această situație, inclusiv Hamburg și Rotterdam, care au porturi extrem de bine dezvoltate, dar și Madrid și Varșovia. Mai mult, în Europa Centrală și de Vest infrastructura rutieră este mult mai dezvoltată decât în România, unde transportul unor containere din Portul Constanța spre vestul României este extrem de problematic.
Dacă mărfurile vor ajunge în România pe cale ferată în cantitate mare, Portul Constanța nu va muri, ci va supraviețui mai ales datorită traficului de cereale. Numai cu ele însă, nu putem vorbi de un port care să producă o schimbare benefică în economia națională.
Khorgos, portul din mijlocul pustiului
Pentru a reuși să transporte mărfurile în numai 18 zile, chinezii au construit cel mai mare port uscat din lume. Se află în Khorgos, la granița cu Kazakhstan. În mod ironic, este unul dintre punctele de pe Terra aflat la cea mai mare distanță de ocean. Marfa este transportată până aici, în containere, pe calea ferată. Macarale uriașe mută containerele de pe un tren pe altul, pentru că ecartamentul căii ferate diferă. În Europa și în China ecartamentul este 1,435 mm, în timp ce în Asia și Rusia este de 1,524 mm. Prin Khorgos vor trece, inițial, 15 milioane de tone de marfă anual, dar volumul se va dubla după ce se va -deschide o a doua cale ferată.
Vrem și noi pe Drumul Mătăsii
Portul Constanța vrea să fie și el parte a acestui nou Drum al Mătăsii. La sediul Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC), instituție subordonată Ministerului Transporturilor, s-au organizat câteva întâlniri în acest sens. „Când dezbatem conceptul Drumului Mătăsii, discutăm despre un concept pe cât de larg răspândit, pe atât de diferit înțeles. Este amplu discutat de către politicieni, dar nu sunt destule proiecte care să îl concretizeze”, spunea, tot anul trecut, președintele acesteia, Metin Apti.
Sursa foto: Facebook / 中国驻罗使馆Ambasada Chinei
