Ai un apartament în Mamaia pe care îl mai închiriezi din când în când, ca persoană fizică? Ai o mică afacere în Mamaia sau în Satul de Vacanță? Trebuie să plătești ca să promovezi stațiunea.
Așa a hotărât Radu Mazăre în 2013, împreună cu consilierii PSD de atunci. Vergil Chițac, primarul liberal, nu a renunțat la această taxă. Dimpotrivă, SPIT Constanța, aflat în subordinea primăriei (serviciul acela care-și trimit oamenii să se specializeze la munte, la pensiunea „Mama cozonacilor”) a anunțat că cine nu plătește va fi amendat.
Iată ce spune primăria:
„Serviciul Public de Impozite și Taxe Constanţa aduce în atenția operatorilor economici, respectiv persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în stațiunea Mamaia și Sat Vacanță, cât și persoanelor fizice, proprietari ai spațiilor situate în stațiunea Mamaia și Sat Vacanță și utilizate în scop turistic, termenul pentru depunerea declarației de impunere anuală și pentru plata taxei de dezvoltare și promovare a turismului, respectiv 1 iulie 2022.
Pentru contribuabilii care se înființează, deschid puncte de lucru sau dobândesc spații situate în stațiunea Mamaia și Sat Vacanță utilizate în scop turistic, după împlinirea termenului scadent de plată al taxei, respectiv 1 iulie, depunerea declarației și plata taxei se efectuează în termen de 30 zile de la data înființării, modificării aduse actului constitutiv/statutului/autorizației de funcționare sau dobândirii, după caz.
Începând cu ziua imediat următoare termenului scadent se vor calcula majorări de întârziere în cuantum de 1% pe lună sau fracţie de lună, până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Constituie contravenţii depunerea peste termen/nedepunerea declaraţiilor, depunerea declaraţiilor cu informaţii eronate, respectiv nedeclararea în termen de 30 de zile a modificărilor intervenite care conduc la recalcularea taxei şi se sancţionează cu amendă de la 316 lei la 787 lei, în cazul persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, şi cu amendă de la 1.265 lei la 2.500 lei, în cazul persoanelor juridice.”
Taxă inventată de Radu Mazăre și PSD
Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa a aprobat, în ultima zi din aprilie 2013, taxa de promovare a staţiunii Mamaia, taxă care trebuie achitată atât de agenţii economici din staţiune, cât şi de proprietarii de apartamente de aici.
Primarul de atunci, Radu Mazăre, spunea că această taxă a venit ca o propunere a Asociaţiei Patronale Mamaia și a menţionat că estimează că din colectarea ei se vor strânge între 600.000 şi 700.000 de euro.
„20% din sumă rămâne la primărie, ca s-o cheltuiască primăria pentru promovare, restul sumei merge la asociaţie. Vor plăti inclusiv deţinătorii de apartamente din Mamaia, pentru un apartament este vorba de 100 lei noi pe an, adică 20 de euro, ceea ce nu-i o sumă deloc semnificativă, pentru că de promovarea care se va face din aceşti bani vor beneficia toţi, atât hotelierii, cât şi cei cu restaurante, cu apartamente, chiar dacă ei nu-şi închiriază proprietăţile”, a declarat şeful administraţiei publice locale.
Primarul a declarat că primii bani din suma reprezentând taxa de promovare a staţiunii Mamaia vor fi direcţionaţi către acoperirea cheltuielilor cu videoclipul hitului staţiunii Mamaia.
Cei doi consilieri locali PDL, Iustin Fabian Roman şi Sorina Tuşa, au votat împotriva acestei taxe. „Dorim să ne facem bine înţeleşi, noi suntem de acord cu promovarea staţiunii Mamaia, însă nu considerăm necesar ca şi cei care deţin imobile de locuit în staţiune să fie nevoiţi să plătească această taxă”, au explicat cei doi democrat liberali într-un comunicat de presă.
Implicarea Corinei Martin și falimentul
Asociația Litoral- Delta Dunării a încasat, o bună perioadă, taxa de promovare a stațiunii Mamaia. Asociația era condusă de Corina Martin, care nu a fost în stare să-și conducă propriile afaceri (a lăsat datorii de circa 10 milioane de euro), dar a fost considerată capabilă să gestioneze acești bani. Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu erau deseori prezenți la evenimentele organizate. De fapt, din asociație făceau parte, printre alții, Consiliul Judeţean Constanţa, Consiliul Judeţean Tulcea, Primăria Municipiului Constanţa, Primăria Municipiului Tulcea, Primăria Năvodari, Primăria Cernavodă, Primăria Murfatlar, Primăria Agigea, Primăria Cumpăna. Vă dați seama câți turiști ajung în Agigea și Cumpăna, da?
Banii s-au cheltuit netransparent. Am solicitat de-a lungul timpului să ni se spună pe ce s-au dus, am primit o explicație halucinantă: nu sunt bani publici! Erau publici, pentru că taxa se colecta de Primăria Constanța și aceasta vira o parte asociației. Faptul că nu s-a explicat niciodată spune multe.
Asociaţia a intrat în faliment în acest an.
Potrivit Buletinului Procedurilor de Insolvenţă nr. 22014/29.12.2021, conform balanței cantabile la 31 martie 2018, asociația înregistrează:
- 3.851,80 lei – obligații fiscale restanțe la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale de sănătate,
- 743.845,44 lei – debite neachitate față de fumizări,
- 3.711,20 lei – salarii,
- 0 lei – disponibilități bănești în casierie și bancă,
- 2.366,68 lei – imobilizări corporale înregistrate la valoarea rămasă de amortizat,
- 5.482,72 lei – obiecte de inventar,
- 13.046,58 lei – materiale consumabile.
Asociația nu deține bunuri imobile în patrimoniu.
Tot potrivit Buletinului Procedurilor de Insolvenţă nr. 22014/29.12.2021, Consiliul Județean Constanța a formulat notificări prin care a somat Asociația, prin lichidator, cu privire la obligația de plată a următoarelor sume:
1) 623.017,00 lei, sumă stabilită prin Sentința Civilă nr.2088/09.10.2017, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr.485/118/2016, definitivă prin Decizia Civilă nr.113/C/22.06.2018, pronunțată de Curtea de Apel Constanța.
Prin Hotărârea Consiliului Județean Constanța nr. 29/06.02.2012 s-a aprobat alocarea sumei de 1.650.000 de lei Asociației „în vederea dezvoltării durabile și promovarea turismului din Județul Constanța“. În instanță, judecătorii au obligă Asociația la restituirea către CJC a sumei de 623.017 lei, plătită în temeiul Hotărârii CJC nr. 29/06.02.2012.
2) 550.000 lei, sumă stabilită prin Decizia Civilă nr.91/C/31.05.2017, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 6258/118/2015**,
În temeiul Hotărârilor CJC nr. 29/06.02.2012 și nr. 55/12.03.2013, a fost virată asociației suma totală de 500.000 lei, în vederea promovării turismului în județul Constanța.
Prin procesul-verbal de constatare nr. 1460/27.06.2014, Curtea de Conturi-Camera de Conturi a Județului Constața a constatat că, în mod nelegal, s-a alocat Asociației suma de 550.000 lei, fiind încălcate dispozițiile Legii nr.350/2005 și ale O.G. nr.51/1998 , întrucât nu a fost urmată procedura specifică finanțării nerambursabile din fonduri publice, astfel că suma virată a devenit cheltuială neeligibilă ce trebuie restituită.
3) 1.500 lei, sumă stabilită prin Încheierea din 02.11.2016, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr.6258/118/12015**, definitivă prin Decizia Civilă nr.101/C/23.06.2017, pronunțată de Curtea de Apel Constanța.
Vă recomandăm și: