Constanța, creștere economică de 6,9% în 2022, pe fondul războiului din Ucraina

Economia Constanţei, care are un PIB de 53 miliarde de lei, a crescut cu aproape 7% în 2022, în condiţiile în care o bună parte din fluxurile de cereale din Ucraina au fost redirecţionate către România, după ce Rusia a tăiat accesul Ucrainei la Marea Neagră. Portul Constanţa a avut cel mai bun an din istorie ca volum de mărfuri tranzitate.

Detalii: Portul Constanța a înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri din istorie, în contextul războiului din Ucraina

Constanța este unul din principalele motoare economice ale creşterii de 4,8% din 2022, alături de București și Brașov, arată datele regionale comunicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Cele două judeţe şi Bucureştiul fac, cumulat, o treime din PIB-ul României şi au crescut cu 6-8%.

„Bucureştiul ar trebui să rămână principalul pol de creştere economică din România şi în general marile oraşe generează creştere. Salariile sunt mai mari şi auto­mat atrag foarte mulţi oameni din restul ţării şi generează creştere“, comentează datele Adrian Codirlaşu, vicepre­şedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

În medie, economia României a crescut cu 4,8% în 2022, în termeni reali, adică după ce inflaţia a fost eliminată din calcul. Din cele 41 de judeţe şi Bucureşti, 25 de judeţe au crescut sub medie, deşi nicio regiune din România nu a înregistrat scădere economică, mai arată datele CNSP. Cu toate acestea, Tulcea, Mureş, Mehedinţi, Galaţi şi Suceava au crescut cu mai puţin de 1%.

„Aş spune că este vorba în primul rând de lipsa de infrastructură, care generează schimburile comerciale. Pentru dezvoltarea incluzivă, infrastructura este de bază, inclusiv cea de educaţie şi sănătate“, spune Codirlaşu despre judeţele care nu ţin pasul cu restul ţării.

Clujul, cu un PIB nominal de 73 mld. lei, al doilea cel mai mare, după Bucureşti, a crescut cu 3,7% în 2022, în vreme ce Timişul, cu un PIB de 65 mld. de lei, a crescut de asemenea sub medie, cu 4,5%.

Top performerii economiei româneşti au fost Braşovul (+7,9%) şi Covasna, cu o creştere economică de 7,6%. Cu toate acestea, Covasna are un PIB nominal de doar 11 mld. de lei, de cinci ori mai mic decât Braşovul sau de 30 de ori mic decât Bucureştiul, astfel că evoluţia economiei nu influenţează mult media naţională.