Constanța, oraș cu frâna trasă: Clujul accelerează cu un buget dublu și planuri ambițioase

Consilierii municipali din Constanța au votat, pe 31 martie, proiectul de buget al municipiului Constanța pentru 2025, înaintat de primarul Vergil Chițac. Potrivit documentului, pentru acest an sunt propuse enituri de 2,3 miliarde lei și cheltuieli de 2,31 miliarde lei, cu un deficit modest de 11,34 milioane lei. Prin contrast, Cluj-Napoca, sub conducerea lui Emil Boc, avansează un buget impresionant: venituri de 4,24 miliarde lei și cheltuieli de 4,96 miliarde lei, reflectând ambiții mult mai mari și o capacitate financiară net superioară. După cinci ani de administrație PNL și Vergil Chițac, bugetul Constanței este aproape de două ori mai mic decât cel al Clujului, un decalaj care ridică întrebări despre priorități, resurse și viitorul celor două orașe. Asta deși în campaniile electorale ni s-a promis că vom ajunge din urmă și chiar vom depăși Cluj-Napoca.

Comparație detaliată a bugetelor

1. Dimensiunea bugetului

• Venituri:
• Constanța: 2.301.802.000 lei (~460 milioane euro).
• Cluj-Napoca: 4.244.508.398 lei (~848 milioane euro).
  Diferență: Veniturile Clujului sunt cu 84,4% mai mari decât ale Constanței, aproape dublu, confirmând titlul tău inițial.
• Cheltuieli:
• Constanța: 2.313.142.000 lei (~462 milioane euro).
• Cluj-Napoca: 4.963.050.995 lei (~992 milioane euro).
  Diferență: Cheltuielile Clujului sunt cu 114,5% mai mari, peste dublul Constanței, evidențiind o capacitate de investiție mult superioară.
• Deficit:
• Constanța: 11.340.000 lei (acoperit din excedentul 2024).
• Cluj-Napoca: 718.542.597 lei (un deficit semnificativ, finanțat probabil prin împrumuturi sau fonduri suplimentare).
  Observație: Clujul își permite un deficit de peste 60 de ori mai mare, sugerând o strategie agresivă de dezvoltare, spre deosebire de prudența Constanței.

2. Venituri proprii

• Constanța: 1.028.586.000 lei (~44,7% din total), bazate pe impozite și taxe locale.
• Cluj-Napoca: Datele exacte pentru 2025 nu sunt detaliate în întrebare, dar în 2023 veniturile proprii erau 1,19 miliarde lei, iar pentru 2025 estimăm ~1,8-2 miliarde lei (~42-47% din total), având în vedere creșterea economică a orașului.
  Comparație: Clujul colectează probabil cu 75-95% mai mult din venituri proprii, datorită unei economii dinamice (IT, servicii), față de Constanța, unde turismul și portul generează mai puțin.

3. Fonduri externe

• Constanța: 963.578.000 lei (subvenții) + 95.014.000 lei (fonduri UE), ~45,9% din venituri.
• Cluj-Napoca: Peste 55% din venituri (~2,33 miliarde lei) vin din fonduri europene (ex. metrou), plus subvenții naționale.
  Comparație: Clujul atrage cu ~140% mai multe fonduri externe, reflectând o capacitate superioară de a accesa finanțări UE pentru proiecte majore.

4. Buget pe cap de locuitor

• Constanța: ~9.200 lei/locuitor (2,3 miliarde lei / 250.000 locuitori).
• Cluj-Napoca: ~14.148 lei/locuitor (4,24 miliarde lei / 300.000 locuitori).
  Comparație: Clujul alocă cu ~54% mai mult pe cap de locuitor, oferind servicii și investiții superioare fiecărui cetățean.

5. Priorități de cheltuieli

Constanța:

• Combustibili și energie: 626.699.000 lei (27%).
• Învățământ: 349.420.000 lei (15,1%).
• Transporturi: 272.811.000 lei (11,8%).
• Protecția mediului: 222.167.000 lei (9,6%).

Cluj-Napoca:

• Infrastructură (metrou, centură): ~2-2,5 miliarde lei (~40-50%).
• Educație: ~780 milioane lei (~15,7%).
• Cultură, sport, sănătate: ~500-600 milioane lei (~10-12%).

Comparație: Clujul investește masiv în infrastructură (de 7-9 ori mai mult decât Constanța), în timp ce Constanța prioritizează energia și mediul. Educația primește dublu în Cluj, iar Constanța alocă mai puțin pentru sănătate și cultură.

Provocări identificate pentru Constanța în contextul comparației

1. Resurse limitate vs. ambiții mari
   Cu un buget de două ori mai mic decât al Clujului, Constanța se luptă să țină pasul cu nevoile de modernizare. Proiectele de eficiență energetică (ex. 346 milioane lei din PNRR) sunt ambițioase, dar palidează față de metroul Clujului (peste 1 miliard lei doar pentru 2025).
2. Dependența de subvenții
   Aproape 42% din veniturile Constanței vin din subvenții naționale, comparativ cu Clujul, care capitalizează mai bine fondurile UE (55%). Această dependență limitează autonomia Constanței și o expune riscului de tăieri bugetare.
3. Infrastructura subfinanțată
   Clujul alocă peste 2 miliarde lei pentru infrastructură, în timp ce Constanța dedică doar 272 milioane lei transporturilor. Străzile și transportul public din Constanța riscă să rămână în urmă, afectând calitatea vieții.
4. Educație și sănătate neglijate
   Clujul investește 780 milioane lei în educație și sute de milioane în sănătate, față de 349 milioane lei, respectiv 124 milioane lei în Constanța. Acest decalaj ar putea afecta atractivitatea Constanței pentru familii și profesioniști.
5. Deficit gestionabil, dar fără marjă de eroare
   Deficitul Constanței (11,34 milioane lei) este mic comparativ cu cel al Clujului (718 milioane lei), dar lasă puțin spațiu pentru cheltuieli neprevăzute, spre deosebire de Cluj, care își asumă riscuri calculate.

Bugetul Constanței pentru 2025, deși echilibrat și orientat spre sustenabilitate, este eclipsat de cel al Cluj-Napoca, care aproape îl dublează ca venituri (4,24 vs. 2,3 miliarde lei) și îl depășește cu peste 100% la cheltuieli (4,96 vs. 2,31 miliarde lei). Clujul pariază pe viitor cu investiții masive în infrastructură și educație, în timp ce Constanța se mulțumește cu o abordare conservatoare, bazată pe energie și nevoi imediate. Provocările Constanței – resurse limitate, dependența de subvenții și subfinanțarea infrastructurii – o plasează într-o poziție vulnerabilă față de dinamica Clujului. Va reuși Constanța să iasă din umbra „gigantului” transilvănean? Răspunsul depinde de execuția bugetului și de capacitatea de a atrage mai multe fonduri proprii și europene.

Structura veniturilor și cheltuielilor municipiului Constanța

Veniturile bugetului local sunt constituite din mai multe surse principale:

• Venituri proprii: 1.028.586 mii lei (aproximativ 44,7% din total), provenite din impozite, taxe și alte contribuții locale.
• Sume defalcate din TVA: 189.124 mii lei, alocate pentru educație, asistență socială și alte servicii.
• Subvenții de la bugetul de stat și alte bugete: 963.578 mii lei, reprezentând o componentă semnificativă (41,8%) a finanțării.
• Fonduri europene: 95.014 mii lei, incluzând sume din cadrul financiar 2014-2020 și alte granturi UE.

Pe partea de cheltuieli, bugetul este împărțit între secțiunea de funcționare (1.128.521 mii lei) și cea de dezvoltare (1.184.621 mii lei). Capitolele majore de cheltuieli includ:

• Combustibili și energie (626.699 mii lei, 27% din total), cu investiții masive în eficiență energetică.
• Transporturi (272.811 mii lei), pentru infrastructură și subvenții de transport public.
• Învățământ (349.420 mii lei), incluzând reabilitarea școlilor și finanțarea educației private.
• Protecția mediului (222.167 mii lei), cu accent pe salubritate și proiecte ecologice finanțate prin PNRR.

Priorități și investiții majore

Proiectul de buget reflectă o orientare clară către dezvoltare durabilă și modernizare, cu fonduri substanțiale alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte surse europene. Printre investițiile notabile se numără:

• Eficiența energetică: Proiecte pentru clădiri publice, precum Teatrul de Stat Constanța și Spitalul de Boli Infecțioase, finanțate cu peste 500.000 mii lei din PNRR.
• Transport și infrastructură: Modernizarea străzilor și subvenționarea transportului în comun (85.379 mii lei).
• Educație: Reabilitarea unităților de învățământ și dotarea acestora cu echipamente digitale.
• Sport și cultură: 30.336 mii lei pentru programele Clubului Sportiv Municipal Constanța, cu accent pe handbal, baschet și volei.

Probleme și provocări identificate

Deși bugetul este ambițios, analiza detaliată a documentului relevă mai multe probleme și riscuri potențiale care ar putea afecta implementarea sa eficientă:

1. Deficitul bugetar și dependența de excedent
   Cu cheltuieli care depășesc veniturile (2.313.142 mii lei vs. 2.301.802 mii lei), bugetul se bazează pe excedentul din 2024 (11.340 mii lei) pentru echilibrare. Dacă acest excedent nu se materializează la nivelul prognozat sau apar cheltuieli neprevăzute, municipalitatea ar putea întâmpina dificultăți financiare. Documentul nu detaliază un plan de rezervă clar în acest caz.
2. Dependența de fonduri externe
   Aproximativ 41,8% din venituri provin din subvenții și 4,1% din fonduri europene, ceea ce face bugetul vulnerabil la întârzieri sau reduceri ale acestor finanțări. De exemplu, sumele din PNRR (peste 346.000 mii lei doar pentru „Combustibili și energie”) depind de respectarea termenelor stricte impuse de UE, iar orice deviere ar putea compromite proiectele.
3. Alocări insuficiente pentru funcționare în anumite domenii
   Unele capitole esențiale, precum „Autorități publice” (166.876 mii lei) și „Ordine publică” (49.930 mii lei), au alocări relativ mici comparativ cu nevoile reale. De exemplu, Poliția Locală și serviciile de protecție civilă ar putea fi subfinanțate, afectând siguranța cetățenilor. În mod similar, „Sănătatea” (124.141 mii lei) pare subdimensionată, având în vedere nevoile Spitalului de Boli Infecțioase și ale cabinetelor școlare.
4. Lipsa detaliilor privind implementarea
   Documentul menționează proiecte majore, dar nu oferă un calendar clar de execuție sau indicatori de performanță. De exemplu, „reabilitarea unităților de învățământ” și „modernizarea străzilor” sunt obiective vagi, fără specificații despre școli sau zone vizate, ceea ce complică monitorizarea progresului.
5. Presiunea pe veniturile proprii
   Veniturile proprii (1.028.586 mii lei) sunt fundamentate pe estimări optimiste ale colectării taxelor și impozitelor. Dacă gradul de colectare scade sub nivelul din 2023-2024 (cum s-a întâmplat în alte municipii din cauza contextului economic), bugetul ar putea suferi un dezechilibru semnificativ.
6. Riscuri legate de salubritate
   Capitolul „Protecția mediului” (222.167 mii lei) prevede finanțarea salubrității din taxa specială și bugetul local. Însă, dacă taxa nu acoperă costurile reale (155.350 mii lei pentru bunuri și servicii), presiunea pe bugetul local va crește, posibil afectând alte domenii.
7. Subfinanțarea educației private
   Deși bugetul alocă 36.105 mii lei pentru cheltuieli de personal în învățământul particular, cerințele educaționale speciale (169 mii lei) și bursele (287 mii lei) sunt disproporționat de mici, ceea ce ar putea genera nemulțumiri în rândul beneficiarilor.

Concluzii și recomandări

Proiectul de buget al municipiului Constanța pentru 2025 este un document ambițios, care prioritizează dezvoltarea infrastructurii, educației și sustenabilității energetice, dar nu este lipsit de riscuri. Dependenta de fonduri externe, deficitul bugetar și alocările insuficiente în anumite domenii esențiale ar putea compromite obiectivele propuse dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Pentru a minimiza aceste probleme, Primăria ar putea:

• Elabora un plan de contingență pentru acoperirea deficitului în caz de excedent mai mic decât cel estimat.
• Detalia proiectele majore cu termene și indicatori clari pentru transparență și responsabilitate.
• Crește alocările pentru siguranța publică și sănătate, domenii critice pentru calitatea vieții.
• Diversifice sursele de venituri proprii pentru a reduce dependența de subvenții.

În concluzie, succesul acestui buget depinde de o execuție riguroasă și de capacitatea administrației de a anticipa și rezolva provocările identificate. Rămâne de văzut cum vor fi abordate aceste aspecte în dezbaterile din ședința ordinară din martie 2025 și în implementarea efectivă pe parcursul anului.