CCINA Constanța a premiat, și anul acesta, cele mai performante firme din Constanța. Ca de obieci, topul firmelor are loc în pragul iernii, după ce sunt analizate bilanțurile contabile.
Noutatea acestui an a fost că s-au luat în considerare primele patru cifre din codul CAEN, nu numai primele trei, astfel că numărul celor care au primit diplome a crescut față de anii trecuți. Pe primele trei locuri în noul top s-au clasat 1.447 de firme, față de 895 anul trecut. Au fost atât de mulți încât s-a schimbat și procedura de acordare: au fost strigați pe calupuri.
A venit mai toată lumea bună a orașului, în special din mediul de afaceri. Îi puteți vedea pe o parte din cei premiați în galeria foto. La masa oficialităților au stat prefectul Adrian Nicolaescu, primarul Decebal Făgădău, vicepreședintele CJC, Claudiu Palaz, și președintele Camerei de Comerț România și CCINA, Mihai Daraban. Acesta a avut intuiția să stea între Palaz și Nicolaescu, știut fiind că relațiile dintre cei doi nu sunt cele mai cordiale.
Din totalul de 27.405 societăţi din judeţul Constanţa, care au depus bilanţurile financiar – contabile pentru anul 2015, au fost selectate pentru „Topul judeţean”, în conformitate cu criteriile cuprinse în metodologie, 6.319 societăţi. Indicatorii generali utilizaţi pentru ierarhizarea societăţilor au fost: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat. Au fost acordate 61 de Trofee de Excelenţă, pentru firmele clasate pe primul loc la ultimele cinci ediţii ale Topului Judeţean (2011, 2012, 2013, 2014, 2015). De asemenea, au fost acordate trei premii speciale, pentru societăţile care au înregistrat cea mai mare cifră de afaceri, cel mai mare profit brut, respectiv cel mai mare număr de salariaţi, în anul 2015, precum şi şapte premii speciale pentru societăţile clasate pe primul loc la ultimele cinci ediţii ale Topului Judeţean, care au împlinit 25 de ani de activitate neîntreruptă.
Top 10 companii după cifra de afaceri
1. Rompetrol Rafinare (9.811.196.252 lei);
2. Ameropa Grains (2.376.058.264 lei);
3. Daewoo – Mangalia Heavy Industries (2.016.401.898 lei);
4. Brise Group (1.117.942.019);
5. Grup Servicii Petroliere (1.273.476.081 lei);
6. Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – Sucursala Constanţa (630.621.591);
7. Enel Distribuţie Dobrogea (506.155.133 lei);
8. Black Sea Suppliers (342.910.827 lei);
9. Monsson Trading (286.329.256);
10. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (285.566.116 lei).
Top 10 companii după profitul brut
1. Rompetrol Rafinare (404.210.009);
2. Enel Distribuţie Dobrogea (136.344.514 lei);
3. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (114.022.854 lei);
4. Constanţa South Container Terminal (64.391.924 lei);
5. Oil Depol Service (50.349.605);
6. Van Oord Dredging and Marine Contractors BV – Sucursala Constanţa (42.675.571);
7. RAJA (35.218.510);
8. Şantierul Naval Constanţa (29.583.858);
9. Ameropa Grains (28.663.320);
10. Polaris M.Holding SRL (28.388.924 lei).
Șantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries a fost premiat și pentru că este firma cu cel mai mare număr de angajați din județ. Nimeni de la DMHI nu a venit să ridice premiul. Poate și pentru că firma lucrează pe pierdere de mulți ani.
Mihai Daraban a făcut o scurtă radiografie a economiei. ”Sunt foarte multe probleme cu care ne confruntăm. Nu există o corelație între deținătorii de statistici. Acest lucru te împiedică să ai o imagine clară”, a spus acesta.
”Am devenit o economie de lohn, de subcontractori ai Uniunii Europene. 70% din exporturile României sunt către Uniunea Europeană, 15% către țările europene non-UE. Pe restul planetei însemnăm 15% din export. Într-adevăr, lohn-ul nu mai e ce era înainte. Ce se numea înainte Yves Saint Laurent, de acum se numește cuzinet, ce se numea Armani, acum se numește arbore cotit, ce se numea Gucci, acum este chiuloasă. Am trecut la un lohn mai elaborat, mai tehnologizat, dar tot lohn este. Într-adevăr, în industria auto lucrează 208.000 de oameni, Piteși și Craiova angajând 15.000 de oameni, restul fiind pe orizontală. Trebuie să avem curajul să ieșim, în zone geografice unde avem o reputație foarte bună. Altfel vom primi o bucată din ceva. Niciodată nu vom putea să batem marile firme care fac autostrăzi, așa e caietul de sarcini de tip european. Noi am ajuns cu niște cifre relativ modeste cu capitalul românesc, dacă ne uităm la cifre de afaceri peste 10 milioane de euro. Nu trebuie să intrăm nici în paradigma politicienilor, care și-au luat ca temă blamarea totală a capitalului străin”, a spus Mihai Daraban.
Pentru că am ajuns la acest punct, iată și clasamentul exportatorilor: SC Rompetrol Rafinare SA; Ameropa Grains SA; Daewoo-Mangalia Heavy Industries SA; Maria Trading SRL; Şantierul Naval Constanţa SA; SC AL Kastal Chartering SRL; Kirazoglu Corporation SRL; SC Alnaser SRL; SC TAR Trading Division SRL.
Claudiu Palaz, vicepreședintele CJC, a spus că administrația există pentru că există oamenii de afaceri.
”Fără oameni ca dumneavoastră noi astăzi nu am fi aici. Nu știu dacă ne putem lăuda că v-am oferit tot ce aveați nevoie. Cred că micșorarea termenului de eliberare a unui aviz, a unei autorizații mai rapid, când îți arde buza, când nu ți se atacă un document de către prefectură, aceste sunt acte de care noi, cei din administrație, ar trebui să ținem cont în relație cu dumneavoastră”, a spus Claudiu Palaz.
Ați remarcat, sper, atacul la colegul de masă și de clădire, Adrian Nicolaescu.
Primarul Decebal Făgădău a punctat relația de colaborare bună pe care a avut-o cu CCINA, dar și cu mediul academic și cu cel de formare profesională.
Seara s-a încheiat cu muzică. De a doua zi, firmele au început lupta pentru supraviețuire. Spun supraviețuire pentru că, de multe ori, și cele mai mari companii din Constanța – sau mai ales ele – trebuie să se lupte cu mulți factori pentru a rămâne pe piață și pentru a putea plăti în continuare salarii.
