Prefectul Ioan Albu nu a formulat în termen un apel împotriva unei hotărâri a instanței, deși la vorba este vorba despre două lucruri importante: titlul de proprietate asupra unei cariere și suma aproape un milion de euro, pe care ar putea să o piardă instituții ale statului (Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, prin prefect, și Comisia Locală Lumina, Județul Constanța).
Vorbim despre cazul carierei de la Sibioara, despre care am scris pe larg AICI. Lucrurile nu se vor opri aici, vor fi cu siguranță consecințe și repercusiuni, asupra cărora vom reveni, în viitorul apropiat.
Ioan Albu nu este singurul prefect care fie a greșit, fie a tratat cu multă superficialitate acest caz și, in extenso, încercarea de a face adevărul într-un caz pe cât de simplu, pe atât de complicat. O vină pentru modul că lucrurile au ajuns până în acest caz o au și foștii prefecți Eugen Bola și Adrian Nicolaescu.
Să începem cu începutul.
SC Comprest Util SRL, societate deținută de omul de afaceri Grigore Comănescu, a achiziționat, în anul 2005, societatea Somaco Construct SRL, care exploata activul în baza unei licenţe emise prin hotărâre de guvern. Când spunem ”achiziționare” ne referim la faptul că omul de afaceri a plătit o sumă considerabilă pentru această achiziție: 4 milioane de euro. Toate actele erau perfect valabile: licență exclusivă de exploatare minieră emisă de Guvernul României – în anul 2001; titlu de proprietate emis de Ministerul Industriilor – în anul 1999, pentru terenurile ocupate de clădiri, stații de concasare și depozit de muniție și un contract de asociere în participațiune încheiat cu Primăria Lumina – în anul 2003, pentru terenul din zona de exploatare a zăcământului. Auditorii pe care i-a angajat să verifice documentația i-au garantat că investiția este certă.
În 2008, persoanele fizice reprezentate de avocatul Ionel Hașotti câștigă terenul, iar un an mai târziu acestea cer instanței, prin reprezentantul lor legal, sistarea exploatării miniere pe terenul retrocedat în mijlocul carierei, demolarea clădirilor şi evacuarea echipamentelor industriale aparţinând companiei Somaco Construct SRL. Societatea lui Grigore Comănescu, Somaco Construct SRL, nu a fost citată în procesul de fond funciar, care a început în anul 2006.
Pe de o parte, avem o hotărâre de retrocedare în 2008, pe motiv că nu exista nicio dovadă că acolo ar fi o exploatare de piatră. Un an mai târziu, se cere însă oprirea exploatării.
Omul de afaceri nu s-a oprit din luptă și a continuat să-și caute dreptatea. Tribunalul Constanţa a pronunțat o hotărâre irevocabilă în favoarea omului de afaceri, constatând dreptul său de proprietate şi de folosinţă asupra terenurilor din carieră. Surpriză, însă. Deși era vorba despre o hotărâre irevocabilă, avocatul persoanelor fizice a reușit să o revoace și chiar a obținut pentru clienţii săi daune de 500.000 de euro de la Comisia Judeţeană Constanţa. Mai mult, într-un alt proces, aflat pe rolul instanţelor de judecată, încearcă să mai obţină încă 250.000 de euro de la firma lui Grigore Comănescu, pe motiv că omul de afaceri nu ar fi demolat clădirile de pe teren. Clădiri care, însă, nu există pe teren.
În anul 2011, Prefectura Constanța a respins punerea în posesie a moștenitoarelor pe terenul din mijlocul carierei, iar moștenitoarele nu au contestat. În 2013 însă, în funcția de reprezentant al Guvernului în teritoriu a fost numit Eugen Bola, care a revocat hotărârea prefectului din 2011, care invalidase punerea în posesie în incinta perimetrului minier. Legea spune că un act administrativ intrat în circuitul civil nu mai poate fi revocat, scrie Evenimentul zilei, care a tratat, la rândul său, acest caz. „În consecință, rudă și cu fratele ministrului, avocatul Ionel Hașotti. Eugen Bola a recunoscut rudenia, în fața noastră, dar zice că este foarte îndepărtată. Ceea ce la machidoni, se știe, nu prea contează… Oricum ar fi, ruda îndepărtată a avocatului a revocat, pur și simplu, Hotărârea prefectului din 2011, care invalidase punerea în posesie în incinta perimetrului minier. Legea spune că un act administrativ intrat în circuitul civil nu mai poate fi revocat. Dar cui i-a mai păsat de lege? Decizia ilegală a lui Bola a rămas în picioare, după ce Prefectura a arătat, într- un proces, că urmărește să facă punerea în posesie respectând legea care interzice retrocedarea carierelor”, scrie Evenimentul Zilei.
După plecarea lui Bola de la Prefectură, în joc intră Adrian Nicolaescu. În decembrie 2016, acesta a sesizat secția civilă a Judecătoriei Constanța cu o cerere prin care solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis în luna iunie a.c. în acest caz. După sesizare, însă, instituția prefectului nu a mai mișcat un deget. Tot ce trebuia să facă este un lucru legal și firesc: să desemneze un avocat sau chiar un jurist la termenele din proces. Măcar la unul din termene: cel de pe 16 decembrie 2016 sau cel de pe 20 ianuarie 2017. Prefectul nu a făcut însă acest minim gest, pe care încă nu știm dacă să îl catalogăm ca incompetență, nepăsare sau chiar reavoință.
Desemnarea de către prefect a unui jurist sau avocat era necesară pentru ca acesta să depună la dosar precizările cerute de instanță. În mod procedural, dacă aceste precizări cerute de magistrați nu sunt depuse, procesul are mari șanse să fie pierdut. Se pare că singura preocupare din aceste zile a prefectului este să-și caute aliați pentru a-și apăra scaunul din ce în ce mai șubred, după ce a gestionat catastrofal codurile roșu și portocaliu care s-au abătut în județul Constanța la începutul lunii.
Interesant este că nici Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanța, pârâtă în dosar, nu a trimis vreun jurist sau avocat la proces. Deși prefectul conduce Comisia Județeană, cele două instituții au calități procesule distincte și trebuia să fie reprezentate, ambele, de juriști. Nu s-a întâmplat așa.
Și mai interesant este că nici Adrian Nicolaescu, nici Ioan Albu nu au făcut plângere penală, deși aveau toate motivele să o facă. Un document oficial al Arhivelor Naționale arată că moștenitorii ar fi avut un drept scriptic doar asupra unei suprafețe de 8 hectare, dar că acestea fuseseră deja retrocedate. Există spețe în care titlurile de proprietate au fost revocate, după ce s-au descoperit nereguli în împroprietărire. Mai mult, chiar în acest caz, nu s-a emis drept de proprietatea asupra pășunii, dar s-a emis asupra carierei.
Vă recomandăm și:
