Cum va arăta baza NATO din Mihail Kogălniceanu, cea mai mare din Europa, care va costa 2,7 miliarde euro

România a început să construiască cea mai mare bază militară europeană a NATO, în contextul în care Alianța Nord-Atlantică vrea să-şi consolideze capacitățile în regiunea Mării Negre şi să monitorizeze activitatea Rusiei în această regiune, scrie Euronews.

Acest proiect – estimat la 2,7 miliarde de dolari – vizează o extindere a celei de-a 57-a baze aeriene a armatei române, Mihail Kogălniceanu, situată în apropiere de oraşul port Constanța.

Noua instalație urmează să aibă un perimetru de aproximativ 32 de kilometri şi o suprafaţă de 28,4 kilometri pătrați şi să găzduiască 10.000 de membri ai personalului NATO şi familiile acestora.

România este de mult timp un nod-cheie a operațiunilor NATO în regiunea Mării Negre.

Mii de militari americani au tranzitat, s-au antrenat şi au participat la misiuni în domeniul securității în România după invazia Ucrainei de către Rusia.

Aeronave americane de luptă şi spionaj operează cu regularitate în această bază în cadrul unor operaţiuni de patrulare NATO.

Postul paneuropean de televiziune Euronews dezvăluia săptămâna aceasta că au început lucrări la infrastructura de bază – drumuri de acces şi reţea elecrică.

Mai multe piste noi urmează să fie construite în vederea exploatării de mai multe tipuri de aeronave militare.

Comandantul bazei, Nicolae Creţu, declară că urmează să existe „hangare de mentenanţă, depozite de carburant, muniţie, echipament, material tehnic aeronautic, simulatoare, instalaţii de reaprovizionare, cazare, tot ceea ce este necsar susţinerii operării şi misiunilor unei baze de această mărime”.

NATO a început să construiască o reţea de patru grupuri tactice de luptă multinaţionale ale Prezenţei Avansate Consolidate (EFP) în regiunea Mării Baltice, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014.

După invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022, Alianţa şi-a consolidat aceste misiuni şi a înfiinţat alte patru grupuri tacice în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia.

Franţa este ţara-cadru a grupurilor din România, iar Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia şi Statele Unite contribuie cu forţe.

Bucureştiul vrea o colaborare mai strânsă cu aliaţii săi din NATO – mai ales cu Statele Unite -, în contextul în care Marea Neagră devine un teatru de confruntare tot mai tensionat între Ucraina şi Rusia, dar şi între Moscova şi Occident.

„România s-a impus deja ca un punct de ancorare pe flancul de est al NATO şi UE”, declara în iunie Newsweek premierul Marcel Ciolacu.

„România este şi va continua să fie un aliat de încredere al Statelor Unite dedicat stabilității şi păcii în Europa Centrală şi de Est. Suntem hotărâți să contribuim puternic la comunitatea transatlantică şi să susţinem ferm valorile democratice şi drepturile şi libertățile fundamentale”, declara Ciolacu.

„Consolidarea Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite în dimensiunile economic şi securităţii este o prioritate absolută”, dădea el asigurări.

„S-au depus eforturi şi altele sunt în curs în vederea consolidării securităţii pe flancul de est al NATO. În acest sens, vreau să-mi exprim întreaga aprecier faţă de prezenţa americană în România, faţă de activitatea noastră rodnică împreună”, declara el.

„Suntem în alertă 24 de ore din 24 şi şapte zile pe săptămână cu privire la influenţa şi amestecul Rusiei în operaţiuni în România şi am reuşit să contracarăm cu succes asemenea încercări cu mai multe ocazii. Ameninţarea continuă a activităţilor Rusiei în România ne cere să luăm foarte în serios ameninţările lor hibride şi acoperite. Rusia a ameninţat istoric România şi falcul de est european ca o sursă de instabilitate, opresiune şi agresiune. Ca atare, cooperăm constant că contracarăm încercări ruse de destabilizare a României şi partenerilor săi”, declara atunci Newsweek şeful Guvernului de la Bucureşti.