Orașele mari din România încep să se schimbe la față, iar Constanța face parte din acest val. „Orașele pot fi schimbate la fel de mult prin idei cum sunt schimbate prin lucruri sau tehnologii”, spune un expert în urbanism, care a lucrat în Primăria Cluj, iar cum este secretat de stat. Ideile acestea vor transforma și Constanța, oraș unde IULIUS începe cel mai mare proiect de regenerare urbană din istoria municipiului. Care sunt însă, concret, ideile care pot schimba orașele, cum o vor face și cum se îmbunătăți viața noastră? Am aflat din Urban Talks, o serie de conversații live online despre viitorul orașelor din România, organizată de UrbanizeHUB, asociație dedicată dezvoltării urbane durabile.
Urban Talks este o serie de conversații live online despre viitorul orașelor din România, organizată de UrbanizeHUB, asociație dedicată dezvoltării urbane durabile, și susținută de IULIUS. Într-unul dintre episoade s-a vorbit despre „Orașe pentru Oameni”, despre rolul sustenabilității și proiectelor verzi pentru creșterea calității vieții în orașele României, despre importanța mobilității urbane, eficiența energetică și urbanism verde. Au fost invitați Dan Chelaru și Ovidiu Cîmpean. Dan Chelaru este Group Sustainability Officer la IULIUS. Ovidiu Cîmpean este Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, precedent fiind directorul de dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca unde a reușit să atragă investiții majore pentru oraș. Moderator a fost Teodor Cătăniciu, Millenium Fellow la Atlantic Council, absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism a Universității Columbia din New York și al Facultății de Drept a Universității din București cu specializarea în dreptul urbanismului.
„Ai voie să calci iarba”
Discuția a căpătat accente interesante de la prima întrebare: care este parcul preferat și de ce.
Ovidiu Cîmpean a spus că este Parcul Central din Cluj-Napoca, pentru care a și lucrat. Este unul dintre primele parcuri din România în care a fost eliminată, în anul 2012, gândirea din anii 90, de tipul: „Nu călcați iarba!”. În Cluj, acum, ai voie să calci iarba. Oamenii vin să stea la picnic, se organizează evenimente culturale. „Este voie să calci iarba.”, a subliniat Ovidiu Cîmpean.
Același lucru se întâmplă și în proiectele dezvoltate de IULIUS. „Noi, la IULIUS, mergem pe principiul acesta. Toată lumea face ce vrea în parc. Ne plimbăm, ne rostogolim, copiii se joacă, este o nebunie. Eu aleg Iașul, aleg Grădina Palas. Deși sunt subiectiv, există și anumite motive obiective. Este un spațiu viu, verde, situat în centrul orașului și pune în valoare o clădire monument a României – Palatul Culturii. De asemenea, este un spațiu apreciat de comunitate. Aici avem tot felul de evenimente, de ordin social, cultural, artistic sau sportiv”, a spus Dan Chelaru.
Ce înseamnă sustenabilitate
Invitații au vorbit despre un concept modern, cel de sustenabilitate.
„Sustenabilitatea la IULIUS este integrată în tot ceea ce facem și nu este doar o declarație. Cuvântul comun în toată această ecuație este responsabilitatea. Înseamnă să îți asumi responsabilitatea pentru provocările cu care se confruntă societatea, cele prezente și cele viitoare. IULIUS este un dezvoltator de proiecte mixed-use, de regenerare urbană. Avem 25 de ani de experiență în real-estate, 25 de ani în care am contribuit, în mod direct și indirect, la dezvoltarea orașelor în care am investit”, spune Dan Chelaru.
Sustenabilitatea nu înseamnă însă numai mediu, a subliniat acesta. Este important și impactul pe care compania îl generează în comunitatea și economia locale. IULIUS are peste 300.000 de metri pătrați de retail, 15 de clădiri de birouri, a atras investitori multinaționali care împreună au generat peste 35.000 de locuri de muncă. Toate acestea generează taxe și impozite care se întorc la comunitate.
„Nu în ultimul rând, avem și impact direct. În toate proiectele, avem investiții în grădini urbane realizate de la zero, infrastructură nou construită sau optimizată, clădiri publice care au fost donate municipalității și, de ce nu, și parcări, deși nu acesta este scopul nostru, dată fiind direcția spre o mobilitate urbană care încurajează deplasarea pietonală sau cu mijloace alternative. Este însă necesar să punem la dispoziție și parcări”, mai spune Dan Chelaru.
Proiectele IULIUS aduc beneficii pe termen lung pentru comunitate
Acesta a explicat de ce IULIUS construiește proiecte sustenabile.
„Proiectele noastre sunt gândite integrat astfel încât să fie cumva non-invazive și sunt proiectate astfel încât să aducă beneficii pe termen lung pentru comunitate. În ultimii 15 ani, ne-am axat pe proiecte de regenerare urbană. Avem cazul Palas Iași, Iulius Town Timișoara. Aș puncta câteva elemente ce țin de sustenabilitatea proiectelor noastre. Elementul central ar fi spațiile verzi. Toate proiectele noastre au ca ancoră principală spațiile verzi, care în același timp reprezintă un catalizator pentru populație. Avem în vedere partea de eficiență energetică, mobilitate urbană sustenabilă, avem investiții în infrastructură și, nu în ultimul rând, elemente de economie circulară. În toate investițiile noastre avem programe de zero waste to landfill. Încercăm să reducem volumul deșeurilor care se duc la gropile de gunoi. Deși orientarea către sustenabilitate a grupului IULIUS a început cu mult timp în urmă, de aproximativ trei ani noi am și formalizat acest angajament de sustenabilitate. Avem o strategie de sustenabilitate, care este centrată pe trei mari piloni: mediu, comunitate și guvernanță și etică în afaceri. Acest al treilea pilon este mai abstract, dar este esențial pentru că este fundamentul a tot ceea ce facem”, a precizat reprezentantul IULIUS.
Arhitecți de talie mondială
Acesta a adăugat că toate proiectele IULIUS sunt concepute împreună cu echipe de experți, de arhitecți de talie mondială, având o serie de principii.
„În primul rând, ne uităm la utilizarea eficientă a spațiului urban. Toate proiectele noastre trebuie să se integreze în țesutul urban, trebuie conectate, prin principii de walkability (posibilitatea de a ajunge pe jos la anumite locuri de interes), de a dezvolta orașe prietenoase pentru pietoni, prin spații verzi”, punctează Head of Sustainability IULIUS
Iar performanțele au crescut odată cu experiență. „Noi încercăm să devenim mai buni cu fiecare proiect pe care îl dezvoltăm. Lucrăm cu echipe internaționale de arhitecți, printre cei mai buni din domeniul lor, fapt care ne certifică faptul că proiectele noastre sunt realizate la standarde înalte. Am remarcat că toate modelele externe de bună practică au ca punct central sustenabilitatea. Mai mult decât atât, se pune accent pe decarbonizare. Sectorul imobiliarelor este responsabil cu o treime din emisiile gazelor cu efect de seră, ceea ce înseamnă că suntem responsabili în a lua măsuri în această direcție. Noi avem un parteneriat cu Banca Mondială, suntem în plin proces de dezvoltare a unei strategii de decarbonizare, care va constitui instrumentul de implementare pe parte de decarbonizare”, adaugă Dan Chelaru.
Invitații emisiunii au precizat că investițiile verzi și sustenabilitatea pot fi încurajate și prin contracte de restructurare urbană. Aceste contracte, prevăzute în planul urbanistic general, pot solicita anumite măsuri privaților, costisitoare într-un prim moment, dar care aduc beneficii pe termen lung. Acest tip de abordare poate include și îmbunătățiri ale indicilor urbanistici pentru proiectele verzi, contribuind la dezvoltarea unui mediu urban sustenabil.
Ovidiu Cîmpean și Dan Chelaru au adus în discuție și legătura strânsă dintre densitatea urbană și sustenabilitatea urbană. Densitatea este esențială pentru asigurarea serviciilor publice de calitate și sustenabile. Cu toate acestea, se subliniază importanța evitării greșelilor din trecut, unde dezvoltarea urbană înaltă nu era integrată în țesutul urban și nu ținea cont de dimensiunea umană. Astfel, este necesar să se găsească un echilibru pentru a asigura o urbanizare durabilă pentru ca oamenilor să le fie accesibile și mai ales plăcute mediile construite.
Cât despre obiectivul dezvoltatorilor români, acesta constă în implementarea unor proiecte care nu numai că îmbunătățesc aspectul urban, ci și contribuie activ la decarbonizarea sectorului imobiliar, responsabil cu o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în țară. Dan Chelaru, reprezentant al echipei de dezvoltatori IULIUS, a subliniat importanța utilizării eficiente a spațiului urban.
„Echipele de arhitecți și dezvoltatori se concentrează nu doar asupra aspectului estetic al proiectelor lor, ci și asupra contribuției la evitarea supraaglomerării și respectarea atmosferei urbane existente. Integrarea proiectelor în țesutul urban și evitarea discordiei arhitecturale devin astfel principii centrale ale dezvoltării lor”, a mai spus acesta.
Oamenii nu își doresc locuri de parcare
Ovidiu Cîmpean a vorbit și despre un subiect aproape tabu în unele comunități: renunțarea la locurile de parcare.
„De multe ori am auzit această expresie, că oamenii își doresc mai multe locuri de parcare, benzi mai multe etc. Oamenii de fapt nu își doresc asta. Oamenii își doresc să ajungă repede dintr-un loc în altul, de acasă la serviciu, de acasă la școală, și trebuie să ajungă și confortabil, și sigur. Și atunci, dacă cel mai repede mergi cu mașina, vei folosi acest mijloc de transport. Însă, dacă am investi în transportul public în comun, care să fie curat, să aibă aer condiționat, dar să aibă și benzi dedicate, adică să meargă repede și să fie predictibil, să aibă și o frecvență bună, cu siguranță că oamenii ar alege transportul în comun, fericiți că scapă de bătăile de cap legate de mașină, de plata unui loc de parcare sau de aglomerația din trafic. Copilul ți-l lași să meargă la școală dacă are un trotuar lat, dacă nu merg o sută de mii de mașini cu viteză pe acea stradă. Prin urmare, dacă administrațiile locale ar crea culoare pietonale sigure, fără mașini, probabil că mulți părinți și-ar lăsa copiii să meargă pe jos la școală. Omul este rațional și el alege acel mijloc de transport care îl duce cel mai repede, cel mai confortabil, cel mai sigur dintr-un punct în altul în oraș. Noi trebuie doar să înțelegem că nu putem să facem acest lucru, să mergem și confortabil, și sigur, și repede toți cu mașina în același timp. De acest lucru și-au dat seama și alții, mai repede decât noi, și au creat aceste concepte, aceste regândiri ale spațiului public. Foarte multe orașe și-au dat seama de greșeala enormă pe care au făcut-o construind autostrăzi urbane, pasaje supraterane, subterane, infrastructură foarte scumpă, dar care nu aduce o soluție, de fapt, ci aduce mai multe probleme în trafic și în mobilitatea urbană, nemaivorbind de efectele adverse: mai puțin spațiu public pentru socializare, pentru practicarea sportului în aer liber, pentru alergare, pentru activități culturale. În anii 60 – 70, când în Copenhaga începea să se înțeleagă acest lucru și să se ia măsuri pentru creșterea suprafeței pietonale, lărgirea trotuarelor și nu a benzilor pentru mașini, erau proteste și cetățenii spuneau că „nu suntem ca în Italia să ne bem cafeaua pe trotuare. La ce ne trebuie trotuare late, pentru că noi nu avem vreme așa de bună?” Dacă în Copenhaga se circulă mult pe jos, unde vremea nu este atât de bună ca în România, gândiți-vă, dacă am aplica și noi aceleași tipuri de măsuri de mobilitate sustenabilă, până la urmă cetățenii ar fi mai fericiți”, a declarat Ovidiu Cîmpean.
În multe țări din Europa, de pildă, dezvolatorilor li se impun acum un număr maxim de locuri de parcare, nu unul minim, ca în România.
Acesta a subliniat că proiectele pe care le descrie aduc bucurie oamenilor și calitatea vieții va crește.
„În acest moment, competiția între orașe este o competiție pentru oameni, pentru resursa umană. Oamenii vor alege să locuiască în acele orașe dacă au calitatea vieții, adică dacă au infrastructură publică de calitate (școli, spitale, mobilitate durabilă și facilă, spații verzi, locuri de petrece a timpului liber, să aibă unde să practice sport). Acesta este viitorul orașelor. Acele orașe care vor reuși să asigure o astfel de calitate a vieții vor fi orașe magnet, atractive, iar businessul va urma resursa umană și oamenii”, a mai spus Ovidiu Cîmpean.
Orașele pot fi schimbate prin idei
Cei doi au spus că, dacă ar avea posibilitate să transmită, printr-un banner, un mesaj populației, acesta ar fi: „Orașele pot fi schimbate la fel de mult prin idei cum sunt schimbate prin lucruri sau tehnologii” (Ovidiu Cîmpean) și „Dacă nu ești parte a soluției, ești parte a problemei” (Dan Chelaru).
Iulius în Constanța
IULUS va demara un proiect mixed-use la Constanța. Proiectul a fost anunțat pe data de 14 septembrie 2023, când Oil Terminal S.A. și Iulius Real Estate S.R.L. au semnat un contract de parteneriat care prevede că un teren de 38 de hectare deținut de Oil Terminal S.A. și inactiv de peste 10 ani, care a găzduit în trecut spații de depozitare a produselor petroliere, va fi redat orașului și va fi transformat într-o zonă urbană sustenabilă și accesibilă pentru întreaga comunitate, cu aport la dezvoltarea economică, turistică, socială și culturală a orașului Constanța. Investiția este estimată la peste 815 milioane de euro, iar proiectul va deschide acea zonă pentru constănțeni și va integra grădini urbane, birouri, un nou concept de retail și entertainment, fresh market cu producători și antreprenori locali, restaurante, bistrouri și cafenele tematice, dar și funcțiuni culturale și de divertisment, care să asigure posibilități de petrecere a timpului liber într-o manieră calitativă tot timpul anului, dar și o infrastructură integrată pentru susținerea mobilității și conectivității.
Vă invităm să urmăriți întreaga discuție în videoul de mai jos:
