Speranța de viață a femeilor din România este semnificativ mai mare față de cea a bărbaților. Raportul anual al Comisiei Europene publicat recent arată, în 2022, bărbații din România aveau o speranță de viață de 71,5 ani, în timp ce femeile atingeau 79,3 ani.
Andrei Baciu, fost șef CNAS, spune că această diferență, de aproape 8 ani, este cauzată în principal de consumul de tutun și alcool.
„În 2019, aproape o treime (30,6%) dintre bărbați fumau zilnic iar peste jumătate (53,1%) raportau consum excesiv de alcool. În schimb, doar 7,5% dintre femei fumau zilnic, în timp ce 18% raportau un consum excesiv de alcool.”, spune acesta.
Pe locul al doilea, după Danemarca
„Consumul anual de alcool pe cap de locuitor în România este ridicat, ajungând la 10 litri în 2019. Mai mult, în medie, mai mult de o treime dintre adulții din România au declarat că consumă alcool în cantități mari cel puțin o dată pe lună în 2019 – a doua rată cea mai mare din UE după Danemarca (35,0% comparativ cu media UE de 18,5%). De remarcat este faptul că există o diferență semnificativă între sexe în ceea ce privește consumul excesiv de alcool, peste jumătate dintre bărbați (53,1%) raportând acest comportament, în timp ce mai puțin de una din cinci femei (18,0%) a făcut același lucru în 2019. În contrast, ratele de beție repetată în rândul adolescenților sunt relativ scăzute în România, fiind de 17% comparativ cu media UE de 18%.”, arată studiul.
Trebuie remarcat însă și faptul că, în România, cheltuielile pentru sănătate sunt de 1.663 de euro pe cap de locuitor, adică mai puțin de jumătate în comparație cu media Uniunii Europene.
România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește sumele cheltuite pentru sănătate, cu numai 6,5% din PIB. Media UE este de 11%.
Moartea care poate fi prevenită
De asemenea, mortalitatea care putea fi prevenită era în România de 358 de cazuri la 100.000 de locuitori (în UE este de 180), în timp ce mortalitate care putea fi tratată era la noi de 235 de cazuri la 100.000 de locuitori, spre deosebire de 92, în UE.
De altfel, speranța medie de viață în România, 75,3 ani, este a treia cea mai mică din Uniunea Europeană. Sub noi erau numai Letonia – 74,8 ani și Bulgaria – 74,3 ani. Media UE este de 80.7 ani. Pe primele trei locuri sunt Spania – 83,2 ani, Suedia – 83,1 ani, Italia și Luxemburg – 83 de ani.
În 2020, în România au decedat 295.232 persoane. Mai mult de jumătate din decese au fost cauzate de bolile cardiovasculare. Cancerul este responsabil pentru 16,7% (cele mai răspândite tipuri fiind cel de plămâni, colorectal și de sân). 0,7% din decese au fost cauzate de mijloacele de transport.
Marea migrație
O problemă mare este și migrația forței de muncă.
România pregătește un număr mare de personal medical și asistent medical și are un număr mai mare decât media de absolvenți la medicină și asistență medicală la 100.000 de locuitori. În 2021, România a înregistrat 5.006 absolvenți la medicină (26,2 la 100.000 de locuitori – peste media UE de 17,5 la 100 000) și 20.763 de absolvenți la asistență medicală (108,6 la 100 000 de locuitori comparativ cu 44,3 la 100 000 în UE). Cu toate acestea, migrația personalului medical (atât a absolvenților recenți, cât și a forței de muncă experimentate) a contribuit la numărul actual scăzut de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în România.
Studiul poate fi găsit AICI.
