Dacă ar fi alegeri mâine și aș avea de ales între Decebal Făgădău și Vergil Chițac, l-aș alege cu ochii închiși pe primul. În ciuda faptului că, atunci când era primar, am scris peste o mie de articole critice la adresa sa.
Să explic de ce. Nu mă refer la faptul ca Vergil Chițac a preluat toate proiectele lui Decebal Făgădău și le duce înainte (însă prost). Nu mă refer la mizeria care a ajuns Constanța. Nu mă referer la grobianismului lui Chițac, cel care atacă într-un mod abject atât colegii de alianță, cât și presa. Nici la duplicitatea lui, care caută susținere chiar de la cei pe care îi atacă.
Vă dau un singur exemplu. În timpul mandatului lui Făgădău, ziariștii, și prin ei, voi, aveau comunicare cu Decebal Făgădău. Susținea cel puțin o conferință de presă pe lună. Dincolo de conferință, primarul era disponibil pentru chestiuni care priveau orașul. L-am sunat de câteva ori în probleme referitoare la articole. Deși mă scosese din lista de prieteni pe Facebook, deși știam că nu îi place deloc ce scriu despre el, răspundea întotdeauna. De vreo două ori, a fost nevoie de o scurtă întâlnire față în față. În câteva zeci de minute eram în birou.
Pe Vergil Chițac l-am ajutat puțin în campanie. Nu vă va spune el niciodată cum, probabil că o voi face eu. După alegeri, am încercat să vorbesc cu el pentru o problemă care privea 1.500 de copii. Aveam nevoie de 5 minute, telefonic sau față în față, ca să vadă lucrurile din toate unghiurile. Am încercat cu cerul și pământul să obțin întâlnirea. Am vorbit cu consilierii lui, cu apropiații. Nu s-a putut. Singura soluție a fost să prezint problema unui consilier. Repet, nu era a mea ci privea 1.500 de copii.
Am înțeles atunci cu cine avem de-a face. Recunosc, a fost puțin prea târziu.
Pentru mine, un primar care ignoră problemele copiilor nu este un primar adevărat. Nu mă revolt împotriva lui Dumnezeu, cum spunea Dostoievski, dar fac tot ce pot să schimb această situație.